Main menu

header

19-08-1de Cristina Cristache

Trombocitopenia este o afecţiune caracterizată prin numărul scăzut de trombocite. Acestea sunt celule incolore, ce joacă un rol important în coagularea sângelui şi împiedică pierderea fluidului vital prin aderarea la peretele vasului lezat şi prin agregarea lor. Elena Coleş (foto), medic specialist hematolog la Spitalul Colţea din Capitală, ne-a oferit mai multe informaţii despre această boală.

Are cauze multiple
- Cum ne dăm seama că avem o problemă de acest gen a sângelui?
- Valorile normale ale trombocitelor, după unele laboratoare, ar trebui să fie până la 130.000, după altele, limita inferioară se situează între 130.000 şi 150.000, iar cea superioară, între 400.000 şi 450.000. Când valorile sunt scăzute vorbim despre trombocitopenie. Totuşi, nu putem spune că o trombocitopenie de 100.000 de trombocite este una severă, însă ea trebuie urmărită în dinamică.

- De ce apare?
- De multe ori, apare consecutiv unei alte afecţiuni, de exemplu leucemia. În alte cazuri este o consecinţă a unei tulburări a sistemului imunitar, ale cărei cauze nu se cunosc. Poate să apară şi ca reacţie faţă de un medicament. Dacă valorile sunt situate în jur de 50.000-100.000 de trombocite, putem vorbi despre sângerări la traume importante, precum lovituri sau intervenţii chirurgicale. În cazul în care valorile sunt şi sub aceste limite, atunci putem să avem sângerare chiar la traumatisme minore. Chiar şi sângerarea la un simplu periaj dentar poate însemna o scădere a numărului de trombocite.
Hemoragiile severe sunt cele mai grave consecinţe

- Care este cea mai gravă situaţie în această boală?
- Sub 30.000 de trombocite vorbim deja despre trombocitopenie severă, şi atunci apare sângerarea spontană şi chiar sângerare în „coasă” la nivelul tractului gastrointestinal, la cel al mucoaselor nazale, la nivel cutanat, purpură peteşială, care este tipică pentru trombocitopenie şi bule hemoragice la nivel bucal. Sub 10.000 de trombocite sunt sângerări importante, cele mai grave fiind cele de la nivel cerebral.

- Orice vânătaie înseamnă că avem prea puţine trombocite?
- Nu, de cele mai multe ori „easy bruising”, cum spun americanii, sau vânătăile uşoare pot să fie în cel mai rău caz o agregare familială. De cele mai multe ori, vânătăile nu au legătură cu nivelul trombocitelor, dar pot fi semne ale unor tulburări mai profunde, de hemostază. Sunt diverse tulburări de coagulare care pot da aceste echimoze.

Pacienţii pot să nu ştie că sunt afectaţi
- Se întâmplă ca pacienţii să nu ştie de această suferinţă?
- Da. De cele mai multe ori află la un control de rutină. Când valorile trombocitelor sunt între 80.000 şi 100.000, pacientul nu are niciun fel de acuză. În schimb, la un set de analize uzuale, medicul poate remarca acest număr scăzut, şi pacientul este trimis la hematologie.

- Cu ce boli se poate asocia trombocitopenia?
- Dacă avem o boală importantă, cum este leucemia, limfomul sau mielomul, la nivel medular avem infiltrate aceste celule ce inhibă producţia de trombocite normale. Putem avea o producţie ineficientă şi în cazul anemiei megaloblastice sau când avem un sindrom mielodisplazic. Poate exista distrucţie periferică, cea mai frecventă boală de acest gen fiind purpura trombocitopenică idiopatică acută sau cronică. Aceste două afecţiuni se declanşează în mod special printr-un mecanism imun, atunci când există autoanticorpi la nivelul organismului. Din cauza prezenţei lor se întâmplă o distrucţie exagerată la nivel splenic a acestor trombocite. În context medicamentos poate apărea în cazul administrării de penicilină, medicaţie anticonvulsivantă, tratamente antiinflamatorii şi altele. Trombocitopenia poate surveni fără purpură, spre exemplu în cazul infecţiei cu virusul Epstein Barr, însă aceasta dispare dacă se tratează factorul infecţios.

„Splina este cimitirul trombocitelor”
- Ce ne puteţi spune despre femeile însărcinate şi care suferă de această afecţiune?
- În cazul lor, poate apărea trombocitopenia de sarcină, nu neapărat severă. Dacă au un număr care se menţine undeva între 70.000 şi 80.000, probabil nu trebuie acţionat în niciun fel, însă, dacă naşterea va fi prin cezariană, atunci obstetricianul poate face o terapie cortizonică şi să încerce să mai ridice numărul trombocitelor. Trombocitopenia indusă de sarcină se remite, de regulă, după naştere, fără intervenţie medicamentoasă.

- Care este legătura dintre splină şi trombocite?
- Splina e cimitirul trombocitelor, ea e cea care omoară prematur şi repede aceste trombocite. Ca opţiune terapeutică, putem discuta la purpura trombocitopenică idiopatică cronică şi despre splenectomie dacă celelalte alternative terapeutice nu dau rezultate. La trombocitopenia severă, cu risc de hemoragie cerebrală, facem această intervenţie de urgenţă, însă acestea sunt cazuri excepţionale.

Tratamentul duce la remisie, însă nu elimină recidivele
- Cum se tratează?
- Putem trata, de primă intenţie şi de elecţie, cu cortizon. La acesta răspund bine purpurele trombocitopenice idiopatice. Încercăm să contracarăm distrucţia periferică, dar atunci când boala e cronică poate interveni dependenţa şi pot apărea alte patologii. Mai mult, putem aplica terapia cu imunosupresoare, mult mai agresivă, iar splenectomia este şi ea o variantă. Transplantul de celule stem este benefic, însă la noi se face foarte rar. La fel este şi cazul terapiei cu imunoglobuline, ce creşte numărul trombocitelor, dar este costisitoare, şi puţini îşi pot permite. Eventual, la un număr scăzut de trombocite mai putem face transfuzii de concentrat trombocitar.

- Când apare vindecarea?
- Sub terapie putem avea remisie şi rezultate foarte bune, dar dramatic este că pot apărea recăderi grave, şi atunci regândim schema de tratament. La copii, purpura trombocitopenică poate apărea în urma vaccinurilor, dar, de regulă, se vindecă de la sine.

Pot apărea sângerări spontane şi grave
- Unde se poate ajunge dacă pacientul nu face tratament?
- Când avem sub 10.000-30.000 de trombocite poate apărea sângerarea spontană, şi atunci apar hemoragiile grave. Când trombocitele sunt distruse în periferie, chiar dacă sunt puţine, sunt integre funcţional. Dacă este o trombocitopenie în cadrul unei boli hematologice, atunci nu mai sunt bune funcţional şi putem avea sângerări de orice grad şi de orice natură, cu foarte puţine modalităţi de terapie.

- Cum prevenim apariţia efectelor severe?
- Analizele trebuie făcute pentru control. Spre exemplu, o femeie care sângerează masiv la menstră ar trebui să facă un test de coagulare. O simplă hemogramă ne poate ajuta să descoperim o astfel de afecţiune la timp.

Lucerna previne complicaţiile

Prin conţinutul mare în vitamina K, frunzele de lucernă previn sângerările şi facilitează coagularea sângelui. Principiile active acţionează lent, dar eficient. Ele scad pierderile sangvine excesive din timpul ciclului şi fortifică sistemul imunitar. Atenţie însă! Cei care urmează un tratament cu anticoagulante pot consuma extract de lucernă sau alte produse cu vitamina K numai la recomandarea medicului.

„O simplă hemogramă ne poate ajuta să descoperim o astfel de afecţiune la timp“ (medic Elena Coleş)