de Ştefania Băcanu şi Florica Pintea
Una dintre cele mai întâlnite afecţiuni care apare vara, în special, atunci când plecăm în concedii, este enterocolita. Vorbim despre o tulburare a tractului digestiv, atât la adulți, cât și în rândul copiilor, cauzată de bacterii, ciuperci sau virusuri. Adelina Popescu (medalion), medic specialist gastroenterolog, la Clinica DigestMed, ne-a vorbit despre enterocolită, cum se declanşează, cum se manifestă şi ce putem face, dacă nu reuşim să ajungem la doctor.
„Apare ca urmare a consumului de alimente alterate”
- Care sunt cele mai frecvente probleme medicale cu care ne confruntăm atunci când plecăm în vacanţă?
- Cele mai frecvente probleme medicale ce pot apărea în vacanţe, în special în vacanțele de vară, sunt afecţiunile infecţioase digestive. Din această categorie fac parte gastritele, enteritele sau enterocolitele acute. Acestea din urmă reprezintă o inflamaţie acută a respectivului segment digestiv. Pot face parte şi din tabloul unei toxiinfecţii alimentare, fiind strâns legate de alimentele contaminate pe care le consumăm.
- Ce este enterocolita?
- Enterocolita este o inflamaţie acută a tubului digestiv, cel mai frecvent, de cauză infecţioasă, ce apare brusc în plină stare de sănătate, în urma consumului unor alimente, posibil, alterate sau în urma contactului cu o persoană deja bolnavă.
„Se instalează durerea, frisonul şi vărsăturile”
- Cum se manifestă?
- Simptomele prezente în enterocolita acută pot fi diareea, durerea abdominală, febra, frisonul, vărsăturile, prezenţa mucusului, a puroiului sau a sângelui în scaun, dar şi balonarea. Există şi forme mai puţin simptomatice în care sunt prezente fie doar diareea, fie doar durerea abdominală sau febra. În plus, în formele cu diaree severă şi/sau vărsături, se pot asocia şi semne ale deshidratării: letargie, cefalee, scăderea frecvenţei micţiunilor, hipotensiunea, pulsul accelerat etc.
- Care sunt cauzele apariţiei?
- Cele mai frecvente cauze ale apariţiei enterocolitelor în sezonul cald sunt infecţiile virale, bacteriene şi, mai rar, cele parazitare. Infectarea se produce în urma unei igiene neadecvate, prin mâini nespălate, alimente sau apă contaminate, în special prin lactate sau carne slab procesate termic.
„În vacanţe, există tendinţa relaxării măsurilor de igienă”
- Ce se întâmplă în vacanţă? De unde pericolul de îmbolnăvire?
- Cauza principală care duce la apariţia acestei afecţiuni digestive acute este căldura. Temperaturile crescute favorizează înmulţirea bacteriilor şi a virusurilor, şi predispun adultul sau copilul la deshidratare, ceea ce duce la scăderea imunităţii şi la creşterea vulnerabilităţii în faţa agenţilor patogeni digestivi. În plus, în vacanţe există tendinţa relaxării măsurilor de igienă, fiind, astfel, mai expuşi virusurilor şi bacteriilor.
- Cum putem evita astfel de situaţii?
- Prevenţia enterocolitelor se face prin spălarea şi dezinfectarea corectă a mâinilor, înainte de a mânca, prin spălarea fructelor şi a legumelor, prin prepararea termică adecvată a lactatelor, a ouălelor şi a cărnii şi, nu în ultimul rând, prin hidratare cu cel putin 2-3 litri de apă pe zi în sezonul cald. În plus, trebuie să acordăm mare atenţie restaurantelor unde servim masa.
- Ce recomandări faceţi?
- Prima măsură importantă este spălarea adecvată pe mâini cu apă şi săpun înainte de a mânca. Alte măsuri importante sunt: procesarea termică optimă a cărnii, a ouălelor sau a lactatelor, purtarea unui dezinfectant în geantă pentru situaţiile când nu există posibilitatea spălării pe mâini şi, de asemenea, alegerea cu grijă a locului de luat masa. Atunci când călătorim în ţări cu nivel de trai scăzut sau mediu din Africa, Asia, America Centrală sau de Sud, trebuie să evităm apa potabilă locală ca atare, în diverse băuturi ca limonada sau sub formă de cuburi de gheaţă. Apa potabilă locală poate fi utilizată, în siguranţă, fiartă şi răcită. Putem consuma băuturi îmbuteliate, ceai, cafea. În plus, în geanta de voiaj trebuie să existe din toate medicamentele necesare depăşirii unui episod de enterocolită acută.
„Se administrează antitermice şi antispastice”
- În ce situaţie este necesară vizita la medic?
- Dacă starea pacientului se agravează, însemnând persistenţa febrei, a durerilor abdominale, a sângelui în scaun, a vărsăturilor sau a diareei, lipsa micţiunilor şi letargia, atunci se recomandă prezentarea la camera de gardă a unui spital de boli infecţioase sau evaluare gastroenterologică. Aceste semne de alarmă pot semnala apariţia complicaţiilor, de multe ori fiind necesară internarea în vederea efectuării investigaţiilor suplimentare şi a tratamentului specializat.
- Ce putem face, dacă nu suntem în ţară şi nu putem ajunge la medic?
- În medie, durata unui episod de enterocolită este de trei-cinci zile, timp în care tratamentul se concentrează, în primul rând, pe hidratare, deoarece în urma vărsăturilor şi/sau a diareei, apare deshidratarea, complicaţie care poate agrava starea pacientului. Concomitent, se pot administra antitermice pentru febră, antispastice pentru dureri abdominale şi prokinetice pentru vărsături. Pentru remiterea scaunelor moi se recomandă o dietă bazată pe alimente uscate, orez, supe cu carne şi rădăcinoase, fără lactate fermentabile şi fără crudităţi. În plus, se pot administra cărbune sau medicamente care leagă scaunul, asociate cu probiotice. Dacă durata bolii creşte peste trei-cinci zile, este necesară examinarea probelor din scaun şi se poate efectua terapie ţintită cu antibiotice. Acestea se folosesc cu precauţie în enterocolite, fiind utile doar în infecţiile bacteriene, nu şi în cele virale. Majoritatea formelor sunt uşoare, cu remiterea simptomelor în maximum 48 de ore.
„Cea mai întâlnită complicaţie este deshidratarea“
- Ce complicaţii poate da enterocolita?
- Cea mai frecventă complicaţie a enterocolitei este deshidratarea, ce apare în urma pierderii unei cantităţi mari de lichide din organism prin diaree sau vărsături, putându-se ajunge până la hipotensiune, insuficienţă renală, acută sau chiar șoc hipovolemic. În aceste situații, internarea într-un spital este imperios necesară. Dacă pacientul are şi alte boli, în special boli renale sau cardiovasculare, un episod de entrocolită poate decompensa aceste afecţiuni.