de Florica Pintea şi Adrian Barna

Deformările osoase pot fi corectate, iar tumorile ţesutului osos îşi pot găsi vindecarea, după cum spune medicul Sami Sökücü (medalion), profesor asociat şi doctor în Ortopedie şi Traumatologie al Spitalului VM Medical Park Florya din Instanbul, membru al Boardului European de Ortopedie şi Traumatologie şi al Asociaţiei de Artroplastie pentru Şold şi Genunchi din 2014, membru al Consiliului Educaţional de Ortopedie şi Traumatologie din Turcia din 2010 şi al Asociaţiei Turce de Ortopedie şi Traumatologie din 2005. La 16 februarie, medicul de origine turcă va fi prezent în România, la Constanţa, pentru a oferi o a doua opinie celor care se confruntă cu diagnostic în sfera ortopediei.

„Articulaţiile membrelor inferioare pot avea de suferit din cauza greutăţii”

- Domnule doctor, care sunt defectele de formă ale oaselor și ce tratament există pentru acestea?

- Deformările oaselor pot fi definite ca fiind deviaţii ale aspectului anatomic normal al osului, atunci când acesta este diferit de forma şi de aspectul normal. În general, defectele de formă ale osului sunt de patru tipuri: angulaţie, rotaţie (în interior sau în exterior), translaţie (alunecare) şi scurtare.

- Pot fi corectate aceste deformări?

- Obiectivul principal al tratamentului pentru defectele de formă ale oaselor este aducerea osului la forma sa anatomică şi reglarea greutăţii care exercită presiune asupra articulaţiei. Pacienţii care suferă de o astfel de afecţiune întâmpină greutăţi în special la nivelul oaselor membrelor inferioare deoarece încărcarea este efectuată în mod defectuos, ceea ce face ca în urma distribuţiei neadecvate a încărcăturii la nivelul articulaţiilor coapsei, genunchiului, gleznei şi coloanei vertebrale să intervină defecte de formă ale oaselor, defecte locomotorii, dureri şi depuneri de calciu. Tratamentul pentru defectele de formă ale oaselor diferă în funcţie de vârsta la care diagnosticul a fost stabilit şi componentele defectului de formă şi poate fi efectuat cu implanturi interne (în interior), externe (din exterior) sau ambele. Toate tratamentele prezintă avantaje sau dezavantaje unul faţă de celălalt.

„Pot fi corectate diferenţe ale membrelor de cel puţin 2 centimetri”

- Cum se efectuează operațiile de alungire a oaselor?

- Operaţiile de alungirea oaselor sunt efectuate pentru pacienţii care au oase scurte din naştere (congenital) sau în urma unei afecţiuni dobândite. Pacienţii cu oase scurte din naştere sunt operaţi după perioada de creştere, la bărbaţii cu înălţimea sub 150 cm şi femeile cu înălţimea sub 145 cm. În cazul pacienţilor cu oase scurte în urma unei afecţiuni dobândite, operaţiile sunt efectuate în cazul în care există diferenţe de lungime a unei extremităţi faţă de cealaltă de 2 cm şi mai mult. Operaţiile de alungire pot fi efectuate la fel în cazul operaţiilor pentru îndreptarea defectelor, cu aparate externe (din exterior), externe-interne şi doar interne (din interior). Utilizarea aparatelor externe este greoaie, motiv pentru care intervin o multitudine de probleme, însă inovaţiile tehnologice pun la dispoziţie cuiele intramedulare (în interiorul osului) care se alungesc din interior împreună cu osul. Utilizarea acestora a redus mult problemele care interveneau în urma aplicării aparatelor externe (din exterior).

- Ce sunt tumorile ortopedice?

- Este mai corect ca tumorile ortopedice să fie denumite tumori ale sistemului osos şi muscular. În înţelesul general, tumorile ortopedice se întâlnesc la ţesuturile moi şi la oase. Tumorile osoase sunt tumori benigne şi maligne care pot apărea la nivelul celulelor din interiorul osului, celule care formează ţesutul osos. Acest tip de tumori reprezintă cam 5% dintre toate tumorile existente. De obicei, primul simptom al tumorilor osoase este durerea. În general, durerea se amplifică odată cu mişcarea, continuă în repaus şi apare şi în cursul nopţii. Pe lângă durere, umflăturile şi fracturile patologice se mai numără printre simptomele tumorilor osoase. Tumorile ţesuturilor moi seamănă cu tumorile osoase şi se clasifică în tumori benigne şi maligne. Tumorile maligne reprezintă în jur de mai puţin de 1% dintre toate tumorile. Cele benigne ale ţesuturilor moi sunt întâlnite de zece ori mai mult decât sarcoamele ţesuturilor moi. Spre deosebire de tumorile osoase, în general, primul simptom al tumorilor ţesuturilor moi este umflătura.

„Pacienţii cu oase scurte din naştere sunt operaţi după perioada de creştere, la bărbaţii cu înălţimea sub 150 cm şi femeile cu înălţimea sub 145 cm“

„Tumorile la acest nivel au nevoie şi de intervenţie chirurgicală“

- Cum se tratează tumorile osoase?

- Diagnosticarea şi tratamentul tumorilor osoase şi ale ţesuturilor moi necesită o abordare multidisciplinară în cadrul căreia, pe lângă medicul specialist în afecţiuni ortopedice şi traumatologie, se numără şi o echipă alcătuită din medici radiologi, oncologi radioterapeuţi, oncologi medicali. Tratamentul pentru tumorile ţesuturilor moi şi osoase se efectuează în funcţie de tipul tumorii. Pe lângă abordarea ortopedică, în special în cazul tratamentelor tumorilor maligne, înainte sau după intervenţia chirurgicală, este posibil să fie necesară efectuarea de chimioterapie sau radioterapie.