Main menu

header

711 12 1de Carmen Ciripoiu şi Alexandru Brădescu

Chiar dacă nu există o grăsime ideală, acizii grași Omega 6 și Omega 9 sunt aliații celor care știu să-i consume cum trebuie, pentru ca organismul să fie mereu în echilibru.

Produși în mod natural de organism

Mai puțin mediatizați ca „frații” săi, Omega 3, acizii monosaturați Omega 9 sunt cei pe care organismul îi poate produce în mod natural, însă nu în totalitate, de aceea este necesară suplimentarea prin consumul de alimente. Din seria de acizi grași Omega 9, doi se află în centrul atenției specialiștilor. Este vorba despre acidul oleic, care se regăsește în uleiul de măsline, uleiul de Macadamia și grăsimea de pasăre, și acidul erucic, care se întâlnește în uleiul de canola și uleiul de muștar. Alimentele care conțin cea mai mare cantitate de Omega 9 sunt floarea-soarelui, alunele de pădure, nucile de Macadamia, uleiul de soia, untul de migdale și uleiul de avocado. De asemenea, o cantitate importantă de Omega 9 o are atât uleiul de pește, cât și somonul.

Un simptom sever: avortul spontan

Printre cele mai importante simptome ale deficitului de Omega 9 se numără pofta pentru alimente grase, dar și uscarea pielii, care se exfoliază și capătă un aspect solzos. Eczemele și umflăturile pe piele trădează, de asemenea, o lipsă a acizilor monosaturați Omega 9, dar și bătăile neregulate ale inimii și rigiditatea articulară, însoțită frecvent de dureri. Specialiștii afirmă însă că cel mai sever simptom este avortul spontan, urmat de sterilitatea masculină. Vă puteți da seama că aveți nevoie de un supliment de Omega 9 și dacă suferiți de mătreață, vă cade părul din ce în ce mai mult și aveți schimbări de comportament.

Îndepărtează stresul și îmbunătăţesc memoria

711 12 2Odată ce veți începe să consumați alimente bogate în Omega 9, veți observa că starea dumneavoastră de spirit și memoria vor fi îmbunătățite, stresul combătut și furia redusă. De asemenea, va fi înlăturată oboseala, redus riscul cardiovascular și prevenită apariția Alzheimerului, o boală care atacă în primul rând funcțiile cognitive. În plus, acizii grași Omega 9 au efecte benefice și asupra pielii, menținând țesuturile hidratate. O altă calitate a acizilor grași Omega 9 este că reușesc să reducă colesterolul rău, dar și nivelul de trigliceride. Oamenii de știință susțin că acizii grași Omega 9 reușesc să țină departe și cancerul, ajutând organismul să facă față cu bine situațiilor dificile. Consumul de acizi grași Omega 9 nu are contraindicații, dar există totuși riscul de îngrășare. Atenție! Femeile însărcinate pot consuma Omega 9 doar sub stricta supraveghere a specialistului.

Diminuează pierderile de masă osoasă

Pentru că organismul nu îi poate produce, motiv pentru care trebuie luați din alimentație, acizii grași Omega 6 au alături de acizii Omega 3, un rol extrem de important în dezvoltarea normală a organismului și funcționarea creierului, stimulează regenerarea pielii și a părului, reglează metabolismul și mențin funcțiile sistemului reproducător. Tot acizii Omega 6 sunt cei care reduc incidența și simptomele alergiilor. Studiile arată că deficitul de atenție și hiperactivitatea la copii (ADHD) sunt mult mai întâlnite în cazul celor care au un nivel redus de acizi Omega 6. De asemenea, acizii esențiali Omega 6 sunt de ajutor în prevenirea osteoporozei, întrucât diminuează pierderile de masă osoasă, în special la femeile aflate la menopauză. În topul acizilor Omega 6 se află acidul linoleic, care reduce inflamațiile, dar și durerile în cazul persoanelor care suferă de neuropatie diabetică.

Cele mai bune surse sunt uleiurile vegetale

711 12 3Alimentele bogate în acizi grași Omega 6 includ nuci și semințe, maioneză, produse din carne de porc prelucrate, bucăți de carne de pui grase, lapte și ouă și bucăți de carne de vită grasă. Majoritatea acizilor grași Omega 6 sunt disponibili în uleiurile vegetale, respectiv ulei de floarea-soarelui (o lingură cu ulei de floarea-soarelui conține 10 grame de grăsimi Omega 6), ulei de porumb (o linguriță are 8,8 grame de grăsimi Omega 6), ulei de soia, ulei de avocado, ulei de canola, ulei de semințe de in, ulei de palmier, ulei de șofrănel și ulei de măsline. Toate tipurile de pește conțin mai puțin de un gram de Omega 6 pe porție. Atenție! Întrucât uleiul de floarea-soarelui conține mult Omega 6, consumat în exces poate favoriza instalarea bolilor inflamatorii articulare, a celor neurologice, alergice sau autoimune. În ceea ce privește uleiul de migdale, grație cantității echilibrate de acizi Omega 6, acizi Omega 3, dar și vitamina E, previne infecțiile cu viruși și cu bacterii, ajută procesul de memorare și este un excelent stimulent al fertilității la femei, inclusiv la cele cu vârste înaintate, fiind recomandat și persoanelor care fumează sau au fumat, întrucât curăță vasele de sânge afectate de gudronul din fumul de țigară.

Deficiența afectează celulele

Potrivit oamenilor de știință, nimic nu poate fi procesat de organism fără existența acizilor grași Omega 6. Simptome ale deficienței sunt erupțiile pielii, pierderea părului, schimbări comportamentale, glande uscate, sterilitate masculină, piele uscată, ochi uscați, pierderi de sarcină, bătăi neregulate ale inimii. Consumul de acizi grași Omega 6 se recomandă cu precădere femeilor însărcinate și celor care alăptează, femeilor cu probleme hormonale, persoanelor cu hipertensiune arterială, celor care consumă mult alcool, atleților și culturiștilor, acestora din urmă crescându-le rezistența și îmbunătățindu-le dezvoltarea musculară. Acizii grași Omega 6 ajută și în combaterea anorexiei, diabetului, boli ale ochilor, simptome ale menopauzei, sindromul premenstrual, pierderea în greutate, tuberculoză și ulcere.

Atenţie! Persoanele care urmează un tratament pe bază de anticoagulante și iau Omega 9 pot avea un risc crescut de sângerare.

Nu consumaţi suplimente cu Omega 6 dacă suferiţi de cancer de sân, tulburări convulsive, în timpul sarcinii (pot produce naștere prematură) și înainte de intervenții chirurgicale, pentru că interacționează cu anestezicul

Descoperiţi de doi cercetători americani

Importanța grăsimii în alimentație nu a fost cunoscută pe deplin până la începutul anilor 1900. În 1929-1930, doi cercetători americani, soții George și Mildred Burr au publicat două lucrări științifice care au demonstrat rolul esențial al grăsimilor în dietă. Ulterior, aceștia au realizat o mulțime de teste, în care șoarecii de laborator au fost hrăniți cu alimente speciale și au constatat că lipsa acizilor grași a dus la dezvoltarea unor carențe grave și chiar la deces. În acel moment, aceștia au început să caute răspunsuri legate de importanța acizilor grași pentru păstrarea sănătății. Cei doi cercetători au inventat apoi denumirea de „acizi grași esențiali”, iar ulterior au început să studieze acidul linoleic, remarcând că lipsa acestuia duce la pierderea apei din țesuturi și la deteriorarea severă a pielii. De remarcat faptul că mult timp acidul linoleic a fost considerat singurul acid gras esențial, fiind până în anii ’90, singurul tip de acid gras care a fost adăugat în formulele de lapte pentru sugari.