Main menu

header

757 16 1de Sorin Dumitrescu şi Adrian Barna

Biblioteca din Alexandria a fost unul dintre cele mai mari centre de păstrare a cărţilor antice. Ea a fost întemeiată în secolul al III-lea î.Hr., de Ptolemeu I, şi se considera centrul de instruire pentru tot poporul elen. Biblioteca făcea parte dintr-un complex, care includea camere de locuit, cantine, săli de lectură, grădina botanică şi cea zoologică, un observator. Ulterior, aici au fost aduse şi instrumente medicale şi astronomice, animale împăiate, statui şi busturi, care erau folosite pentru instruire.

Confiscau cărțile tuturor străinilor care ajungeau la Alexandria

Misiunea bibliotecii era să adune toată știința lumii și, pentru a face acest lucru, a primit finanțarea și mandatarea regală necesare. Cărturarii călătoreau în lumea întreagă pentru a găsi cărți pe care să le aducă în bibliotecă. Oricărei ambarcațiuni care arunca ancora în Alexandria i se confiscau cărțile, care erau duse în bibliotecă. Apoi, savanții copiau cărțile pe papirus și returnau originalele. Se presupune că în bibliotecă se păstrau de la 400.000 până la 700.000 de papirusuri. Aici, au lucrat cele mai luminate minţi şi cele mai mari talente ale Antichităţii: Aristarh din Samos, Eratostene, Zenodot ş.a. Aici au fost adunate toate lucrările reprezentative ale lui Heron, Arhimede, Hippocrate şi Euclid, manuscrisele lui Eschil, Sofocle, Euripide şi ale altor oameni celebri. Se consideră că aici s-a aflat biblioteca personală a lui Aristotel. În sălile ei, se păstrau şi cele mai rar întâlnite plăcuţe din piatră şi din ceară, cu scris cuneiform şi cu hieroglife, copiile celor mai preţioase opere de artă plastică din lume.

A existat și o facultate

Pe lângă colecţia impresionantă de papirusuri, Ptolemeii din Egipt au susţinut financiar şi o facultate care funcţiona în cadrul bibliotecii, unde predau între 30 şi 50 de profesori. De-a lungul vremii, printre aceştia s-au numărat cele mai strălucite personaje ale Antichităţii, fiind vorba despre Euclid (părintele geometriei), Eratostenes (care a calculat circumferinţa Pământului), Arhimede (cel care a descoperit pârghia, şurubul şi celebrul număr pi) şi legendarul Galenius (cel care avea să devină cel mai influent creator de texte de medicină timp de 1.400 de ani). Biblioteca din Alexandria a făcut ca timp de 600 de ani oraşul să devină centrul cultural şi de învăţământ al lumii mediteraneene. Acest complex celebru îl putea vizita oricine dorea. Biblioteca era considerată loc sacru, la fel ca templele religioase. Înainte de a intra în această clădire, se înfăptuia ritualul de purificare.

Considerată „cea mai mare tragedie a lumii antice”

757 16 2Istoria este dură şi în cazul unor astfel de edificii măreţe. Clădirea şi o bună parte dintre comorile lumii au fost nimicite în anul 270 d.Hr. Dispariţia acestui lăcaş de cultură este considerată pe bună dreptate „cea mai mare tragedie a lumii antice”, însă motivul catastrofei a rămas nedescoperit. Există o serie de versiuni privind modul în care a fost distrusă biblioteca din Alexandria. Conform uneia dintre acestea, dispariţia bibliotecii a fost simultană cu perioada cuceririlor arabe. O legendă spune că ordinul de a nimici toate cărţile l-a dat califul Umar. „În cazul în care conţinutul cărţilor nu contrazice Coranul, singura Carte a lui Dumnezeu, acelea nu ne trebuie; iar dacă îl contrazic, nu avem nevoie de ele. Înseamnă că trebuie arse în toate cazurile”. Şi porunca lui ar fi fost îndeplinită - biblioteca a fost distrusă. Există o versiune în care Iulius Cezar este învinuit de dispariţia centrului cultural. Din surse antice, aflăm că în timpul luptei pentru Alexandria, palatul împărătesc, în care se afla Cezar, era ameninţat să fie distrus de flota egipteană. Pentru siguranţă, generalul roman a ordonat să se incendieze corăbiile egiptene, iar flăcările s-au extins şi spre clădirile de pe ţărm ale oraşului, unde erau depozitate mărfuri şi arsenale. După moartea lui Cezar, mulţi credeau că el ar fi fost vinovat de distrugerea centrului cultural.

„Vedere la distanţă” şi metode convenţionale de cercetare arheologică

Nici până astăzi arheologii nu au descoperit cu exactitate locaţia bibliotecii din Alexandria. Nu se ştie nici măcar dacă biblioteca a făcut parte din Muzeum, o altă clădire impunătoare din acea perioadă, sau a fost un edificiu separat. În încercarea de a da de urmele faimoasei biblioteci din Alexandria, în anul 1979 s-a permis ca un grup de arheologi medium, denumit Grupul Mobius, să facă cercetări în zonă. Grupul Mobius a fost creat de omul de afaceri şi exploratorul Stephan Schwarz, care susţinea că o combinaţie între o formă de clarvedere numită „vedere la distanţă” şi metodele convenţionale de cercetare arheologică, precum sonarul cu scanare lateral şi excavarea, ar fi condus la rezultate extraordinare, se menţionează în lucrarea „Istorii pierdute”. Grupul Mobius a reuşit să localizeze mai multe relicve importante din Alexandria în apele din port, printre acestea numărându-se palatul de vară al Cleopatrei. Credibilitatea descoperirilor Grupului Mobius este pusă însă la îndoială, deoarece multe dintre aserţiunile făcute de aceştia nu au fost dublate şi de descoperirea unor dovezi concrete.

Nu a existat niciodată în forma în care a fost descrisă de scriitorii vremii

În luna mai 2004, o echipă polono-egipteană a făcut o descoperire importantă, scoţând la iveală prin excavare un complex de amfiteatre şi săli de cursuri. 13 săli de lectură au văzut lumina zilei după câteva mii de ani, fiecare fiind dotată cu câte un podium central pentru lector şi nu mai puţin de 5.000 de locuri pentru cei care ascultau. Acestea sunt dovezi ale faptului că biblioteca din Alexandria a avut într-adevăr statut de universitate sau academie, scrie Joel Levy în cartea sa. Deocamdată, nu s-au descoperit urme ale depozitării de pergamente sau cărţi în zona excavată, astfel că misterul bibliotecii din Alexandria continuă şi astăzi. Cert este că biblioteca nu a existat niciodată în forma în care a fost descrisă de scriitorii vremii, care cel mai probabil au exagerat în privinţa dimensiunilor acesteia, însă adevărul despre legendarul edificiu rămâne îngropat sub ceea ce este astăzi Alexandria modernă, iar poate odată aceasta va fi şi descoperită, se concluzionează în lucrarea „Istorii pierdute”.

Nu există niciun răspuns clar în privinţa modului în care a fost distrus cel mai mare edificiu cultural din istoria omenirii

UNESCO a ajutat la crearea unei biblioteci moderne

Astăzi, UNESCO a lansat ideea de reabilitare a bibliotecii. A fost cheltuită o sumă mare atât pentru construcţia ei, cât şi pentru achiziţionarea de echipament modern şi, desigur, de cărţi. În articolul ziaristei Irina Ovcinnikov „Legenda renăscută”, se menţionează: „Renaşterea bibliotecii din Alexandria, în condiţiile dificile de azi, a devenit un eveniment de importanţă mondială. Biblioteca renăscută din cenuşă arată foarte neobişnuit. Biblioteca, azi, nu se poate considera cea mai mare din lume, însă, având spaţiu pentru păstrarea a 8 milioane de cărţi, ea ridică prestigiul oraşului în care se află”. Aspectul futurist al noii biblioteci din Alexandria impresionează, însă în bibliotecă nu există nici urmă de antichitate. Rafturile ei sunt umplute pe baza donaţiilor particulare şi ale statului. Şi, oricât de interesantă ar fi colecţia care va fi formată treptat, astăzi, aici, nu se mai poate realiza ceea ce s-a realizat cu aproximativ 2.000 de ani în urmă - a aduna sub acelaşi acoperiş înţelepciunea întregii lumi.