Main menu

header

791 28 1de Călin Popa şi Adrian Barna

Oamenii au elaborat teorii ale conspirației încă de pe vremea romanilor. Cu cât liderii sunt mai autoritari sau sistemele de conducere mai „secretoase”, cu atât mai efervescente sunt „bănuielile” unei părți a opiniei publice. Privite în general cu rezerve sau chiar luate în derâdere, teoriile conspirației s-au dovedit, în multe cazuri, cât se poate de reale.

Furtul de cadavre pentru teste radioactive

Puțin înainte de exploziile nucleare de la Hiroshima și Nagasaki, Guvernul SUA era bănuit că „fură” cadavre pentru a testa efectele radiațiilor asupra organismului uman. Deși negările s-au ținut lanț, s-a descoperit ulterior că într-adevăr autoritățile subtilizau decedați, cu ajutorul unei rețele globale de agenți care identificau rămășițe pământești, inclusiv ale unor copii. La o jumătate de secol după derularea așa-numitului Proiect „Sunshine”, lumea a aflat cu stupoare că 1.500 de familii îndurerate nu au putut niciodată să-și îngroape morții cum se cuvine.

„Balonul meteo” de la Roswell era… un OZN… un sistem de spionaj

791 28 2În 1947, Armata americană anunța că un obiect misterios a aterizat în zona Roswel, New Mexico, dar a liniștit populația care începuse să vorbească despre prezența extratereștrilor pe Terra, afirmând că nu fusese vorba decât despre un „balon meteorologic”. Faptul că spațiul cu pricina a fost ermetic închis a alimentat speculațiile, în anii 1970 teoriile conspirației ajungând la paroxism. Interesul a crescut în continuare, proporțional cu eforturile administrațiilor americane succesive de a „secretiza” subiectul. Nu întâmplător, în anii 1990, s-a demonstrat că nu fusese vorba nici despre un OZN, nici depre un „balon”, ci despre „Proiectul Mogul”, un sistem secret menit să spioneze capabilitățile nucleare ale URSS pe timpul „războiului rece”.

Manevrarea vremii, ca armă

791 28 3În anii 1950, marea masă a americanilor, dar nu doar a lor, nu avea idee că vremea se poate modifica artificial și cu atât mai puțin că poate fi folosită ca armă. De aceea, discuțiile despre o astfel de posibilitate erau încadrate la capitolul teorii ale conspirației. Doar că nu a trecut mult timp și liderul cubanez Fidel Castro acuza Guvernul SUA că a „înarmat” uraganul Flora, care a ucis peste 1.000 de cetățeni cubanezi. De asemenea, într-un număr din 1958 al publicației „Popular Science”, experții americani își exprimau îngrijorarea că „sovieticii ar putea fi mai avansați la controlul vremii”. În pofida permanentelor negări din partea autorităților, în anul 2014 apărea volumul „American Conspiracy Theories”, care publica o corespondență între Casa Albă și Guvernul Maltei, în care se vorbea despre „încercările experților americani de a găsi mijloacele de a controla vremea”. Ulterior, după războiul din Vietnam, americanii au recunoscut manevrele de modificare a cantităților de ploaie, menite să acopere mișcările trupelor.

Guvernul știe… câți bani aveți în buzunar

În unul dintre episoadele faimosului serial „Dosarele X”, un personaj le spune agenților Mulder și Scully despre „o rețea întunecată, guvern în interiorul Guvernului, care controlează fiecare mișcare a populației”. Demonstrația era în bancnota de 20 de dolari, a cărei bandă magnetică este declarată a evita contrafacerea, dar în realitate ar fi o modalitate de urmărire. „Oriunde există un detector de metale, sistemul știe câți bani aveți în buzunar”. Sce- nariul episodului pornise de la o teorie a conspirației, doar că, în anul 2011, Christopher Fuller și Antao Chen, de la Universitatea din Washington, publicau un studiu în care demonstrau faptul că, grație acestei benzi magnetice, se poate detecta câți bani are orice cetățean în buzunarul pe care îl crede sigur, intim și personal.

Prima femeie președinte al SUA?

791 28 4Teoriile conspirației din jurul incapacității reale a președintelui SUA Woodrow Wilson de a conduce țara după accidentul vascular cerebral care l-a lăsat paralizat au abundat mult timp. Considerând că publicul nu are de ce să știe adevărul despre starea liderului de la Casa Albă, autoritățile au ascuns aproape un an faptul că nu Wilson era la cârma statului. În tot acest timp, deciziile executive le-a luat… soția președintelui, Edith Wilson. În ciuda afirmațiilor ulterioare repetate ale Primei Doamne, că nu a făcut decât să acționeze „ca un executant”, cercetările au demonstrat că de fapt, Edith Wilson fusese un președinte „de facto”. Mulți chiar o consideră, simbolic, prima femeie în cea mai înaltă funcție a Statelor Unite.

Controlul în masă al minții

791 28 5Cei care afirmau că CIA testează în masă, pe poporul SUA, LSD și alte substanțe halucinogene, pentru a controla mintea și acțiunile oamenilor, erau considerați bolnavi psihic sau împinși la marginea societății. Dar această teorie… nebunească s-a dovedit un sinistru adevăr. Prin programul MK-ULTRA, serviciul de inteligenţă american a început să facă teste de acest fel pe voluntari, iar apoi l-a extins în masă fără să mai ceară permisiunea nimănui. În prezent, se consideră că foarte multe persoane care au rămas cu deficiențe mentale majore au fost victime ale acestor experimente. O altă teorie a conspirației care pare la fel de gravă, dar este bazată pe fapte reale, este cea referitoare la urmărirea, tot în masă, a cetățenilor cu ajutorul cipurilor implantate. La început, fizicianul Philip O’Halloran, care scria despre o astfel de posibilitate, a fost calificat drept „suferind de paranoia severă”, dar s-a demonstrat faptul că există oameni care au implantate cipuri cu GPS, care îi localizează sau îi urmăresc cu mare precizie.

Oricât de improbabilă părea teoria care afirma că starul Beetles, John Lennon, era considerat „o amenințare“ în cadrul FBI, s-a demonstrat ulterior faptul că acesta a fost supravegheat în 1971, iar autoritățile americane chiar au încercat să-l deporteze, un an mai târziu

Dalai Lama, agent al CIA

791 28 6Despre liderul spiritual Dalai Lama se știe, pe de o parte, că este un model de promotor al păcii, iar pe de altă parte s-a speculat că ar fi fost agent al CIA. Decenii la rând, această posibilitate a fost desființată de opinia publică în ansamblul ei, dar asta până în momentul declasificării unor documente care au arătat, fără putință de tăgadă, că Dalai Lama câștiga, în anii 1960, 180.000 de dolari pe an, parte a sprijinului american pentru rezistența tibetană, în valoare de 1,7 milioane de dolari anual.