Main menu

header

718 14 1de Luana Mare şi Florica Pintea

Laura-Maria Cojocaru (medalion), președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației „Generația Iubire”, este psihoterapeut şi trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 7 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-pro- gramare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială. De peste opt ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale, cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și să-şi utilizeze la potențial maxim resursele interioare şi spune că un rol important în relaţiile cu cei din jur îl au neuronii-oglindă, acele celule nervoase specializate în empatie şi în înţelegerea comportamentului persoanelor din jurul nostru.

„Reprezintă baza comportamentului uman”

- Ce sunt neuronii-oglindă și cum influenţează viaţa fiecăruia?

- În cadrul unui experiment realizat în Italia, în 1996, de o echipă de cercetători, au fost descoperiți un grup de neuroni, denumiți neuronii-oglindă, care ne ajută să realizăm un soi de simulare într-o realitate virtuală a acțiunilor celeilalte persoane, astfel încât să putem da un înțeles comportamentului altor persoane, să le înțe- legem felul de a gândi, de a simți, să le intuim acțiunile și să empatizăm cu ele. Neuronul-oglindă este un fel de celulă de bază a comportamentului uman. Când ne imaginăm în detaliu că facem o anumită activitate, nu numai că abilitatea nu se pierde în timp, dar se menține intactă, iar în practică s-a demonstrat că existența neuronilor-oglindă influențează cel puțin trei aspecte ale vieții noastre.

- Care sunt aceste aspecte şi în ce fel le influenţează aceşti neuroni?

- În primul rând, determină empatia. Doctor Daniel Siegel este unul dintre primii specialiști în neuroștiință care a studiat legătura neuronilor-oglindă cu abilitatea oamenilor de a simți empatia. Conform cercetărilor, putem susține că empatia ține destul de mult de biologie, de moștenirea genetică. Desigur însă că empatia poate fi exersată și crescută, dar cercetările de imagistică au arătat că, în timp ce observăm comportamentul și deducem starea emoțională a altor persoane, în creierul nostru sunt activate aceleași structuri neuronale care sunt activate atunci când trăim noi înșine situațiile, respectiv acele emoții legate de acestea.

„Prin intermediul lor, un individ poate empatiza cu cei din jur”

718 14 2- Este vorba doar despre a înţelege ce se întâmplă cu celălalt sau şi despre a simţi?

- Empatia este acea capacitate a unui individ de a se pune în „papucii” cuiva, de a înțelege starea emoțională a celuilalt, de a percepe ceea ce percepe celălalt, deci, parțial, starea interioară a unei persoane este creată prin empatie și în noi înșine. Empatia are o mare importanţă în reglarea comportamentului, deoarece oamenii nu ar putea colabora eficient dacă nu s-ar adapta la starea emoțională a celor din jur, iar neuronii-oglindă au rolul de a acorda trăirile proprii cu cele ale altor persoane.

- Care este al doilea aspect pe care aceşti neuroni îl influenţează în comportamentul uman?

- Este unul la fel de important ca şi empatia, conștiința de sine. Într-un eseu scris pentru Fundația Edge în 2009, Vilayanur Ramachandran, director al Centrului pentru Studiul Creierului și Mecanismelor Cognitive de la Universitatea din San Diego, spunea: „Cred că acești neuroni nu ajută doar la simularea comportamentului altor oameni, ci pot fi îndreptați către interior, ca și cum am crea o reprezentare de ordinul doi sau o metareprezentare a proceselor propriei minți. Aceasta ar putea fi baza neuronală pentru introspecție”, oferind astfel o explicație teoriei sale conform căreia neuronii-oglindă ne-ar putea oferi baza pentru conștiința de sine.

„Îl ajută pe om să înveţe uşor prin imitare”

- Să înţelegem că aceşti neuroni fac o legătură între celelalte conştiinţe?

- Această perspectivă expusă de omul de știință Ramachandran ne arată că suntem conectați și că nu există un „eu” independent, separat, inspectând lumea sau inspectând alte persoane și că nu există o diferență reală între conștiința personală și conștiința altcuiva. Cu neuronii oglindă ne aflăm practic în mintea altor oameni.

- Care este al treilea aspect pe care-l influenţează neuronii-oglindă?

- Al treilea se referă la „mesajul” transmis peste generații. Neuronii-oglindă au o importanţă mare în copilărie; cu ajutorul lor învățăm foarte repede în primii ani de viață să zâmbim, să plângem, să ne încruntăm, să arătăm disconfort, să cerem ajutorul, să mergem, să mâncăm singuri etc. Învăţăm comportamente și norme ale familiei și grupurilor din care facem parte. Apariția neuronilor-oglindă la nivelul cortexului cerebral i-a permis omului să învețe rapid prin imitare, reprezentând modalitatea prin care noi absorbim informația, iar apoi o proiectăm și o răspândim din nou în lume prin propriile noastre abilități.

„Sunt responsabili pentru evoluţia noastră”

- Au avut rol important în evoluţia speciei?

- Putem spune că neuronii-oglindă sunt responsabili pentru evoluția noastră. Influența neuronilor-oglindă se poate observa cel mai bine la nou-născuți, care sunt puternic înzestrați cu acest sistem de imitare și de învățare, aceștia observând în detaliu comportamentul adulților și practicându-l în mod automat. În primii ani de viață și implicit de dezvoltare, copilul se află într-o relație simbiotică emoțională cu mama lui, în urma căreia culege tot felul de informații prin intermediul neuronilor-oglindă. Prin oglindire, practic acesta are acces la informațiile furnizate de toți strămoșii săi care s-au oglindit reciproc, având astfel acces la informațiile din cadrul familiei extinse. Astfel, copilul își construiește fundația structurii sale emoționale care va sta la baza dezvoltării sale ulterioare. Copilul devine prin imitare oglinda emoțiilor vechi și noi, ale durerilor vechi procesate sau neprocesate, ale mamei, în primul rând, și ale părinților și/sau educatorilor săi, în general.

„Aceşti neuroni sunt cei care ne ajută să dăm un înţeles comportamentului altor oameni, să le înţelegem mintea, să le intuim acţiunile, să le interpretăm gesturile“

„Îi putem antrena imaginându-ne activităţi pe care vrem să le învăţăm“

- Unde sunt localizaţi aceşti neuroni?

- Neuronii-oglindă se află în partea din faţă a creierului, în lobii frontali. Aici se găsesc şi neuronii de comandă motorie, care se activează când o persoană execută o anumită mişcare.

- Există vreo metodă prin care pot fi stimulaţi, antrenaţi?

- Desigur. Pentru a-i menţine activi este recomandat a se lucra cu mintea, adică a încerca să practicăm în minte un lucru pe care nu-l facem în fiecare zi. De exemplu, să ne imaginăm pas cu pas că jucăm golf sau că executăm o operaţie etc. Pentru neuronii-oglindă, care mai sunt numiţi şi Dalai Lama, practica virtuală este cea mai bună formă de antrenament.