Main menu

header

de Dana Purgaru

Mulciul (din englezescul „mulch”) e un strat de materie organică, aşa cum ar fi paie, frunze, resturi vegetale, rumeguş sau tocătură de lemn, ce se aplică pe suprafaţa solului, pentru a păstra umiditatea prin scăderea evaporării, pentru a împiedica creşterea buruienilor, dar şi pentru a asigura, prin descompunere, substanţele nutritive necesare plantelor.

Pot fi folosite foarte multe materiale
Mulcirea solului este o lucrare cu rol de protecţie, ce are la bază imitarea litierei, a acelui covor vegetal permanent format în procesul natural de acoperire a solului cu materii organice de-a lungul anotimpurilor.
Materialele pentru mulcire pot fi: paie, pleavă, iarbă cosită, frunze, rumeguş, talaş, resturi vegetale de la recoltarea legumelor, coajă de copac mărunţită, turbă, litieră de pădure, compost obţinut din resturi menajere şi folie specială.

Tehnica imită procesul natural
Mulcirea nu este o operaţiune temporară. Prin descompunerea materialelor organice adăugate constant pe sol, în jurul pomilor şi în grădina de legume, se realizează îngrăşarea naturală a pământului, în special cu azot, se protejează plantele de buruieni, sunt ţinute la distanţă unele insecte dăunătoare şi se menţine umiditatea de la bază. Materialele folosite la mulcire nu se înlătură de pe sol, deoarece ele contribuie la compostare. În sezonul următor, plantarea se face în stratul vechi de mulci şi se adaugă apoi materie proaspătă.

Elimină nevoia de a afâna solul
Dacă se foloseşte compost proaspăt, suculent, grosimea stratului de mulci trebuie să fie mai subţire, pentru a evita putrezirea. Materialul uscat (fân, paie) poate fi suprapus chiar şi într-un strat de 20 cm.
Este bine de ştiut că sub mulci, la fel ca şi în cazul covorului natural, trăieşte o mare varietate de fiinţe vii, cele mai importante dintre ele fiind râmele. Astfel, mulcirea permanentă a solului din grădină vă va scuti în timp de săpat şi de afânat, deoarece râmele fac acest lucru.

ATENŢIE! Mulcirea nu se aplică în grădinile umede şi umbroase, mai ales în grădinile în care există probleme cu limacşii sau cu rozătoarele.

Avantaje

Tehnica mulcirii aduce următoarele avantaje:
- împiedică evaporarea apei;
- protejează rădăcinile de diferenţele bruşte de temperatură;
- se asigură un nivel optim al „chimiei” solului prin faptul că generează substanţe hrănitoare;
- se împiedică pierderea substanţelor bune din sol în urma ploilor, gerului, vânturilor;
- sufocă buruienile;
- permite înmulţirea miscroorganismelor benefice în substrat;
- protejează de anumiţi dăunători;
- împiedică împroşcarea cu noroi a plantelor pe timp de ploaie sau când se udă grădina.

• Materialele folosite în compozitia mulciului nu trebuie să conţină seminţe germinabile sau să fie infestate cu boli şi dăunători
• Diversificaţi de la an la an materialele folosite pentru mulciul de pe straturile de legume, pentru a permite o hrănire diversificată a solului