Main menu

header

de Gabriela Niculescu

Grădinile verticale sau pereţii verzi, cum mai sunt numite, au început să fie din ce în ce mai numeroase, iar designerii peisagişti au tot mai mult de lucru în Europa şi în America în mod special. Anul acesta a pătruns şi pe piaţa din România acest concept, însă este încă în faza de pionierat. Beneficiile pe care le aduce un perete verde sunt puţin cunoscute, iar noi am decis să vi le prezentăm împreună cu modul în care se pot realiza aceste grădini.

O faţadă verde creşte cu 15% valoarea unei construcţii
Spaţiile urbane au eliminat importanţa grădinilor în viaţa noastră. Însă trebuie să ştiţi că plantele pot împrospăta atmosfera şi pot avea chiar efecte benefice asupra sănătăţii, împrospătând permanent aerul pe care-l respirăm. Chiar dacă staţi într-un apartament vă puteţi amenaja o grădină verticală.
Pereţii verzi reprezintă o soluţie ecologică ingenioasă de utilizare a suprafeţelor verticale şi de sporire a vegetaţiei din oraşe. Acest gen de proiect poate fi realizat atât la exteriorul clădirilor, generând aşa-numitele faţade verzi, sau în spaţii interioare, pentru a crea grădini verticale.
În ţările dezvoltate, o faţadă verde poate să crească chiar şi cu 15% valoarea imobiliară a unei construcţii, în timp ce un local cu o grădină verticală atrage cu până la 30% mai mulţi clienţi.

Pot avea o gamă variată de modele
Un astfel de perete verde presupune o cultură hidroponică de plante - adică o cultură în care pământul este înlocuit fie cu soluţii nutritive, fie cu un substrat de pietriş sau de nisip prin care circulă permanent apă cu îngrăşăminte chimice - cu dispunere verticală şi cu un sistem propriu de irigaţii ce poate fi sau nu racordat la o sursă curentă de alimentare cu apă. Sună destul de complicat. În realitate este vorba doar despre un alt mod de creştere a plantelor, unul ce nu implică sol, ci doar apă şi nutrienţii de bază. Acest lucru permite amplasarea sistemului pe verticală şi reduce mult spaţiul ocupat de o singură plantă, permiţând deci compactarea plantelor.
Rezultatul va fi o suprafaţă complet verde sau roşie, sau galbenă, sau chiar şi cu variate modele, în funcţie de plantele alese şi de modul în care sunt plasate. Posibilităţile de creaţie sunt, practic, infinite. Se pot face compoziţii artistice abstracte sau chiar logo-uri şi denumiri incluse în suprafaţa pereţilor verzi.

Orientaţi-vă şi către plante aromatice
Ineditul pereţilor vii constă însă în faptul că acordă avantaje nu numai beneficiarului direct, ci au un enorm impact pozitiv asupra mediului urban.
- 15 mp de faţadă verde captează până la 10 tone de gaze nocive anual.
- 10 mp de vegetaţie reţin circa 1,5 kg de praf atmosferic pe an.
- 1 mp de vegetaţie produce pe an cantitatea de oxigen necesară unui om.
Nu în ultimul rând, astfel de sisteme îmbunătăţesc aspectul oraşului şi înlocuiesc cenuşiul cotidian cu o pată de culoare, folosind suprafeţe moarte, lipsite în general de utilitate.
Există însă şi moduri suplimentare de a spori utilitatea pereţilor verzi. O tendinţă crescândă pe piaţa externă a acestui tip de grădini este de a le folosi efectiv ca spaţii de cultură, la exterior ca „ferme urbane” şi la interior ca şi „grădini aromatice”. Acest lucru este realizat prin înlocuirea plantelor decorative obişnuite ce compun pereţii verzi cu plante precum: busuioc, lavandă, rozmarin, cimbru şi altele în cadrul grădinilor aromatice sau chiar ardei, fasole şi roşii în fermele urbane.

Mentenanţa se face la două, trei luni
Acum că am văzut ce implică un perete verde şi ce beneficii aduce, trebuie explicat şi cum anume se realizează un astfel de sistem. În general, fiecare companie ce realizează grădini verticale sau faţade verzi are o reţetă proprie fie complet originală, fie sub formă de adaptări sau variaţiuni ale unor sisteme funcţionale deja existente. În România, numărul companiilor ce realizează asemenea lucrări este extrem de redus şi majoritatea lucrează cu sisteme importate. Preţul variază în funcţie de materialele structurale, de sistemele de irigaţii şi recirculare a apei şi de plantele utilizate.
Îngrijirea plantelor cade pe seama sistemului de irigaţii şi recirculare a apei, autonom, pe bază de programator. Acesta furnizează plantelor cantitatea optimă de apă şi nutrienţi la intervale regulate, prestabilite prin programare anterioară. Mentenanţa se reduce la o inspectare periodică, la două, trei săptămâni în primele luni, până la maturizarea completă a plantelor, şi mai apoi la două, trei luni sau la sesizarea vreunei probleme. După cum se poate observa, grădina nu solicită timpul şi atenţia proprietarului după instalare, acesta putându-se bucura de investiţie fără bătăi de cap suplimentare.

Structură din trei componente
Elementele necesare pentru montarea unui perete verde sunt panourile-suport modulare, cu trei dimensiuni standard, ce au în componenţă un cadru metalic cu rol de susţinere şi plăci de „beton organic” (un material natural, similar cu vata de sticlă, în care se plantează plantulele), sistemul de irigare cu pompă submersibilă şi tuburi pentru picurare şi plantulele, care nu se recomandă a fi mature.

• Dacă grădina verticală se realizează la interior, se folosesc plante de cameră, dacă se realizează în exterior, sunt recomandate plantele perene şi trebuie să se ţină cont de climă, de precipitaţii şi de poziţionarea faţă de soare.

Beneficii: de la izolaţie la aspect şi împrospătarea aerului

Avantajele pe termen lung pentru cei care aleg astfel de sisteme nu sunt deloc de neglijat. Grădinile verticale şi faţadele verzi sporesc izolaţia termică a clădirii, reducând cu până la 20% consumul de energie şi deci costurile necesare încălzirii sau răcirii spaţiilor interioare. Aceste faţade protejează clădirile, reducând expunerea acestora; ele reţin apa din precipitaţii, împiedicând-o să ajungă la elementele constructive şi reduc frecarea curenţilor de aer, prevenind răcirea pereţilor. Din acest motiv, aceste faţade sunt semiautonome, necesitând un aport extrem de mic de apă din sistemul intern al clădirii; de cele mai multe ori, apa din precipitaţii captată şi recirculată de sistem este suficientă pentru dezvoltarea plantelor. Hidroizolaţia şi sistemul de captare a apei pluviale măresc durata de viaţă a clădirii cu 15-30 de ani. Atât faţadele verzi, cât şi grădinile verticale izolează fonic, reducând zgomotul ambiental interior şi exterior. Prin reflecţia şi refracţia sunetelor de către frunze se realizează un efect de absorbţie, ce îmbunătăţeşte acustica încăperilor. Spre exemplu, într-o cafenea aglomerată, în care abia se aude om cu om, o grădină verticală reduce până la 10 db din zgomotul ambiental, permiţând comunicarea celor din proximitatea acesteia. Grădinile verticale filtrează şi purifică aerul încăperilor; plantele reţin praful şi absorb substanţe nocive precum monoxidul de carbon, reziduurile emanate de vopsele şi alte finisaje, fumul de ţigară şi o mare cantitate de bacterii şi agenţi patogeni, generând în schimb oxigen.