Main menu

header

881 23 1de Gheorghe Zmaranda

Departe de lumea dezlănțuită, natura își desfășoară propria magie. În luna lui Florar, în câteva dintre rezervațiile naturale ale țării are loc o „explozie” de culoare și parfum. Bujorii sălbatici, narcisele și liliacul sunt câteva dintre florile care cresc spontan în diferite regiuni ale țării. Pentru frumusețea lor, aceste rezervații au fost incluse pe lista ariilor protejate prin lege.

Rezervația de liliac de la Vâlcea are 38 de hectare și este cea mai mare din țară

881 23 2Una dintre cele mai parfumate flori ale primăverii este liliacul. Mireasma lui este inconfundabilă chiar și de la mare distanță. Închipuiți-vă așadar cum este să te plimbi printr-o rezervație de liliac întinsă pe câteva hectare. Pădurea de liliac cu cea mai mare suprafață se află în județul Vâlcea, în comuna Lungești, și este împărțită în două rezervații care se întind pe 38 de hectare. Este o comoară botanică în adevăratul sens al cuvântului și prin faptul că în cele două rezervații cresc și câteva specii de plante și arbori unici sau foarte rari. Dacă ajungeți la început de mai în județul Vâlcea, aveți ocazia de a admira explozia de culoare și parfum din pădurea de liliac. Una dintre rezervații este situată la o altitudine ce variază între 220 și 298 de metri, în Piemontul Getic, în bazinul Pârâului Tisa Mare, afluent de stânga al Pârâului Mamu. Parte din habitatele naturale de aici sunt reminiscențe ale pădurii panonice (câmpie netedă înconjurată de munți) de gorun (Quercus petraea) şi carpen (Carpinus betulus). Alături de liliacul sălbatic, aici mai crește ghimpele pădureț (Ruscus aculeatus), o specie considerată rară, dar și tulichina lupului (Daphne mesereum). În rezervație trăiesc păsări precum ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, şorecarul etc.

Cea de-a doua rezervație de liliac sălbatic se află în Piemontul Getic, în bazinul Pârâului Silea, afluent de stânga al Pârâului Mamu, la altitudinea de 220-290,5 metri. Și aici se întâlnesc aceleași specii de arbori precum gorunul, carpenul și ghimpele pădureț. Ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, şorecarul, dar și barza neagră sunt printre păsările care pot fi admirate în această rezervație. „Dealul cu lilieci” este o altă arie protejată unde crește liliac sălbatic. Aceasta se află la aproximativ 20 de kilometri de Buzău, în comuna Cernătești.

În România sunt 6 rezervații naturale de bujori

881 23 3În categoria rezervațiilor naturale de flori se află și cele șase regiuni din țară unde, în luna mai, înfloresc bujorii sălbatici. Una dintre aceste zone se află chiar în apropierea Capitalei, în județul Giurgiu, comuna Comana, iar celelalte sunt în județul Mureș în Zau de Câmpie, Pădurea Plenița, din județul Dolj, Pădurea Troianul - județul Teleorman, Greci - Parcul Național Munții Măcinului, Pădurea Călugărească - județul Olt. Dintre acestea cea mai cunoscută rezervație de bujori sălbatici este cea din Pădurea Plenița. Ca și suprafață, aceasta se întinde pe aproximativ 50 de hectare situate la altitudini de până la 200 de metri, iar varietatea de bujor care crește aici este numită științific Paeonia Peregrina. Această floare a devenit un simbol al zonei, astfel încât, în luna mai, la Plenița are loc Sărbătoarea Bujorului. În Zau de Câmpie există o altă arie protejată categoria IV-a IUCN, unde cresc bujori sălbatici. Oamenii de știință spun despre florile de aici că provin din era glaciară, adică de acum mai bine de 10.000 de ani. Din nefericire, bujorii sălbatici (întâlniți în mai multe varietăți) sunt considerate flori periclitate, ale căror număr a scăzut semnificativ în Europa. În funcție de condițiile de mediu și de temperatură, înflorirea bujorilor începe în luna mai.

Cea mai mare poiană cu narcise din Europa se află în judeţul Brașov

Județul Brașov are, de asemenea, o comoară extraordinară. În comuna Șercaia, satul Vlad, există o întindere de 400 de hectare pe care cresc narcise sălbatice în mai multe varietăți. Această rezervație naturală este cea mai mare de acest fel din Europa și este declarată arie protejată. În luna mai rezervația se transformă într-un paradis în care înfloresc milioane de narcise. De altfel, de ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, în comună are loc Festivalul Narciselor. În Poiana Narciselor există un mozaic foarte variat de alte specii de plante, unele foarte rare, de arbori și arbuști în jurul cărora s-au dezvoltat ecosisteme foarte complexe, care au devenit „cămin” pentru multe specii de păsări și animale sălbatice. Și în județul Harghita, în localitatea Vlăhiţa, există o rezervație de narcise întinsă pe 20 de hectare, de asemenea, arie protejată. Aici cresc până la 180-200 de narcise de câmp (Narcissus stellaris) pe un metru pătrat. Narcisa, floare ușor de recunoscut datorită formei sale de stea, este ocrotită prin lege. Perioada ei de înflorire variază, în funcție de condițiile de mediu, între sfârşitul lunii aprilie și până la începutul lunii mai.

Pe lângă spectaculozitatea sa florală, bujorul este, dacă ținem cont de scrierile vechi, și o plantă cu proprietăți medicinale. Această teorie a fost susținută de Plinius cel Bătrân, un erudit al Imperiului Roman. Potrivit acestuia, bujorul putea fi folosit în tratarea a circa 20 de boli

Probabil cea mai cunoscută rezervație de liliac este cea din comuna Ponoare, din judeţul Mehedinţi. Pădurea de liliac sălbatic de aici se întinde pe aproximativ 20 de hectare. În ceea ce privește varietatea soiurilor de liliac se estimează că în întreaga lume există aproximativ 1.000 de soiuri. Liliacul mai este numit și „floarea memoriei”, pentru că, se pare, parfumul său reactivează amintiri aparent uitate

Despre floarea de narcisă se spune că poartă numele unui tânăr pe nume Narcissus. Mitologia greacă îl prezintă pe acesta ca un tânăr îndrăgostit de propria imagine reflectată în apa unui lac. Legenda spune că acesta a fost fascinat de chipul pe care l-a văzut în apă și că și-a dorit să îmbrățiseze imaginea reflectată. Astfel a căzut în lac și a murit înecat. Aceeași legendă spune că pe malul de unde acesta a căzut în apă a răsărit o floare, o narcisă