Main menu

header

cotnari wide

706 6 1de Călin Popa şi Carmen Bădulescu

Nucile sunt una dintre cele mai concentrate surse de fitonutrienți, superaliment pe care natura l-a dăruit cu generozitate sănătății și stării de bine a oamenilor.

Fortifică inima, „atacând” colesterolul

Nucile sunt un aliment care concentrează o bogăție de nutrienți - vitamine, grăsimi, antioxidanți și minerale - ceea ce le recomandă pentru întărirea și protejarea sistemului cardiovascular și a inimii. Acizii grași din nuci pot contribui la scăderea nivelului ridicat al colesterolului „rău” (LDL). Un studiu realizat în SUA a analizat obiceiurile alimentare a peste 25.000 de adventiști, iar rezultatele au arătat că riscul de atac de cord în rândul acestora este considerabil mai mic decât cel al restului populației. În plus, cei care mâncau nuci de cinci sau de mai multe ori pe săptămână aveau un risc și mai mic de atac de cord: aproximativ jumătate dintre participanții la studiu mâncau nuci cel puțin o dată pe săptămână, arată literatura de specialitate.

Induc un somn odihnitor

Un organism sănătos este capabil să sintetizeze melatonina (hormon antioxidant produs în timpul somnului de glanda pineală din creier). Dar, odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea organismului de a sintetiza melatonină se reduce, caz în care se recomandă consumarea unor alimente care conțin acest hormon. Nucile sunt o sursă bogată în melatonină, ceea ce înseamnă nu doar inducerea unui somn odihnitor, ci și alte beneficii: reduc incidența durerilor de cap periodice și stimulează funcția imunitară prin activarea celulelor anticanceroase, care pot să ajute la oprirea răspândirii tumorilor maligne, arată specialiștii.

Scad riscul de deces prematur

Studii riguroase, desfășurate la Universitatea Harvard, au relevat faptul că persoanele care consumă nuci în fiecare zi trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă decât oamenii care nu au acest aliment în meniul obișnuit. Mai precis, consumul de nuci scade riscul de boli respiratorii și de deces prematur cu impresionantul procent de 20%. Rezultatul studiilor s-a bazat pe datele culese de la peste 120.000 de femei din 11 state americane, incluse în cercetarea numită „The Nurses’ Health Study” - și de la peste 50.000 de bărbați din toate cele 50 de state americane.

Împiedică degenerarea maculară

Riscul de face diabet zaharat scade cu 30% la persoanele care consumă cel puţin 30 de grame de nuci pe zi, de cinci ori pe săptămână, arată studii de specialitate, întrucât grăsimile mono şi polinesaturate ameliorează sensibilitatea la insulină. De asemenea, nucile menţin ochii sănătoşi, asigură oftalmologii americani la Brigham Young University, împiedicând distrugerea fotoreceptoarelor, cele mai importante celule ale retinei, și reducând astfel semnificativ riscul de a dezvolta degenerarea maculară provocată de îmbătrânire. Totodată, un consum regulat de nuci ameliorează bolile de stomac şi de intestine, cum sunt ulcerul, dispepsiile, diareea sau constipaţia. În plus, nucile reglează funcţiile endocrine, fiind utile în caz de tulburări ale hipofizei şi insuficienţă suprarenală, tulburări de ciclu menstrual, dar şi la menopauză. Nu în ultimul rând, prin fosforul pe care îl conțin, nucile protejează sănătatea oaselor şi a dinţilor.

Sursă de proteine sănătoase

Nucile pot concura de la egal la egal cu arahidele și cu migdalele, fiind o sursă exrem de bună de proteine. O porție de doar 28 de grame de miez de nucă oferă șapte grame de proteine, ceea ce corespunde unui procent de 13% din doza zilnică recomandată. Din acest considerent, nucile au fost supranumite „carnea vegetarienilor”, cu atât mai mult cu cât un ou obișnuit furnizează cinci grame de proteine. Dar, spre deosebire de ouă, carne și lactate, nucile nu conțin colesterol și nici alte substanțe dăunătoare care se regăsesc în produsele de origine animală, cum sunt hormonii, antibioticele, factorii de creștere artificială etc.

Ajută la controlul greutății

706 6 2Orice dietă sau program de slăbire trebuie să țină cont de un factor-cheie: senzația de sațietate. Miezul de nucă, grație bogăției de nutrienți pe care îi conține și mai ales datorită prezenței fibrelor, contribuie din plin la instalarea acestei senzații. Reducerea nevoii de a mânca înseamnă implicit o scădere sănătoasă în greutate. Chiar dacă nucile sunt compuse în proporție de 59% din grăsimi, acestea nu îngrașă, întrucât, potrivit specialiștilor, grăsimea din nuci este legată de steroli și stanoli și de alte fibre vegetale. Această legătură a grăsimilor le limitează absorbția în tubul digestiv și atrage, practic, o parte dintre grăsimile negative aflate în circulația sangvină, ducându-le în tractul digestiv pentru excretare. Altfel spus, grăsimile intacte consumate în nuci au ca efect reducerea unui mare număr de calorii absorbite și, prin urmare, nu îngrașă la fel de mult ca același număr de calorii obținut din uleiuri.

Uleiul previne ateroscleroza

Coaja verde (pericarpul) a nucilor este utilizată ca tonic-stomachic, acționând și în stările catarale ale tubului digestiv (taninul conținut de coaja verde sau de inflorescențele nucului este benefic în oprirea hemoragiilor). De asemenea, acest ulei plin de proprietăți remarcabile este de folos în infecții renale (incontinență renală), în intoxicațiile cu compuși de mercur (ulcerații ale pielii și ale ganglionilor), în combaterea transpirației excesive, în reumatism și în gută, iar în amigdalite este recomandată gargara cu fiertură din coaja verde a nucilor.

Sucul nucilor verzi poate îndepărta negii, iar băile cu fiertură din coaja verde de la nuci (decoct din 100 g la litru de apă, adăugat în cada de baie) sunt recomandate copiilor care suferă de rahitism

Salată de sfeclă cu nuci şi cremă de brânză

706 6 3Ingrediente: 50 g nuci prăjite şi tocate, 2 linguri cu capere, 350 g fenicul feliat subţire, 60 ml ulei de măsline, 1 linguriţă cu ceapă verde tocată, 1 lingură cu oţet de vin, 1/4 linguriţă cu muştar Dijon, 2 linguri cu frunze de ceapă verde tocate, 4 linguri cu zeamă de lămâie, 100 g cremă de brânză, coaja rasă de la 1 lămâie, 5-6 bucăţi de sfeclă roşie medii, piper.

Mod de preparare: se spală bine sfecla, se condimentează cu sare şi piper, se stropeşte cu ulei de măsline şi se pune într-o tavă cu puţină apă. Coaceți-o în cuptorul încins acoperită cu folie de aluminiu. Sfecla va fi gata după aproximativ 40 de minute, când se poate introduce uşor un cuţit până în mijlocul său. Între timp, se amestecă într-un bol crema de brânză, coaja de lămâie, 1 lingură cu zeamă de lămâie şi jumătate din cantitatea de frunze de ceapă verde. Condimentați cu sare şi piper. Într-un alt bol, amestecați muştarul, trei linguri cu zeamă de lămâie, oţetul, un praf de sare, piper şi uleiul de măsline. Când sfecla este coaptă, se scoate din cuptor, se lasă la răcit, se curăţă de coajă şi se toacă în formă de cubuleţe. Amestecați sfecla cu feniculul, caperele, restul de ceapă verde şi sosul cu muştar. Chiar înainte de servire presărați deasupra nucile tocate şi dressingul cu cremă de brânză.