de Carmen Ciripoiu şi Victoria Dumitru
Temperaturile crescute, lipsa consumului de apă, dar și transpirația excesivă sunt cei mai importanți factori care în sezonul cald contribuie la apariția deshidratării. Iată care sunt cele mai bune remedii naturale pentru a ține la distanță această problemă care, netrată la timp, poate conduce chiar la decesul unei persoane.
Hidratarea insuficientă duce la slăbirea sistemului imunitar
Consecința lipsei de apă este slăbirea sistemului imunitar și creșterea predispoziției la boli, dar specialiștii au corelat hidratarea insuficientă și cu un risc mare de apariție a cancerului de vezică urinară și de colon, întrucât în aceste locuri se depozitează cele mai multe toxine. Tot ca urmare a hidratării necorespunzătoare apare acneea, eczemele și chiar psoriazisul, ridurile se adâncesc, pielea se usucă și devine lipsită de elasticitate. De aportul de apă depinde și buna funcționare a rinichilor, altfel apar infecțiile urinare, pietrele la rinichi, iar în cazurile mai severe, insuficiența renală. Oamenii de știință afirmă că este de ajuns ca o persoană să piardă doar 2% din cantitatea de lichide a corpului pentru a avea probleme de concentrare, tulburări de memorie pe termen scurt și dificultăți în a face chiar și cele mai elementare calcule.
Vârstnicii, printre cei mai expuși
Cele mai expuse persoane sunt atleții, cei care fac sport și persoanele care fac mișcare afară. Întrucât senzația de sete nu apare la fel de repede la vârste înaintate, crește riscul de deshidratare. Acesta este motivul pentru care frecvent persoanele în vârstă suferă de deshidratare, probleme renale sau sunt obligate să administreze medicamente care cresc diureza. De deshidratare pot suferi și persoanele care lucrează în construcții, polițiștii de la circulația rutieră, postașii. Printre simptomele care atenționează o persoană că ceva nu este în regulă se numără buzele și limba uscate, dureri de cap, slăbiciune și oboseală, urina închisă la culoare, greață, crampe musculare. Deshidratarea severă duce la creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, halucinații și chiar leșin. Expuși deshidratării mai ales în perioada verii sunt și copiii, care se pot îmbolnăvi de rabdomioliză, o maladie care se caracterizează prin distrugerea țesuturilor musculare striate.
Consumați apă de orz!
Antinevralgic natural, ceaiul de mușețel nu are doar rolul de a combate deshidratarea, dar ajută și la reducerea crampelor musculare și a durerilor de stomac provocate de pierderea de apă din organism. Un alt leac recomandat este limonada, preparată din suc de lămâie, apă, o linguriță cu miere și un vârf de cuțit cu sare. De asemenea, puteți apela la ajutorul laptelui din nucă de cocos, care este bogat în substanțe minerale, mai ales fier și potasiu și conține cantități importante de apă. De mare ajutor este apa de orz, obținută astfel: puneți într-o crăticioară trei-patru căni cu apă și o cană cu orz, apoi lăsați să fiarbă în jur de 50 de minute. După ce s-a răcit, se strecoară, se adaugă puțină zeamă de lămâie și miere și se consumă. Organismul deshidratat va fi imediat revitalizat. Pentru a vă regla nivelul de potasiu care scade îngrijorător de mult, consumați două-trei banane. Nu în ultimul rând, o cană cu lapte bătut amestecat cu o jumătate de linguriță cu ghimbir este un probiotic natural care conține magneziu, mineral ce se pierde în primele faze ale deshidratării.
Nectarul de piersici, prietenul copiilor cu debilitate fizică
Pentru a preîntâmpina apariția deshidratării, apelați la ajutorul sucurilor de fructe și legume, pe care este indicat să le diluați cu 40%-60% apă de izvor sau apă plată, pentru a nu irita mucoasa stomacului. Specialiștii recomandă ca sucurile să fie consumate în prima parte a zilei, cu înghițituri mici, pentru a putea fi repede asimilate. Licorile se prepară dimineață pentru a fi proaspete și se consumă în jur de doi litri pe zi. Un tonic de excepție al sistemului nervos este sucul de mere. Bogat în vitamina C, sucul de mere stimulează funcțiile rinichilor, este antireumatismal, antisclerotic și ajutor prețios în cazul deshidratării. Se amestecă 400 ml suc proaspăt de mere cu 700 ml apă și se consumă ca atare. Nectarul de piersici este un prieten al adolescenților, dar și al copiilor care suferă de debilitate fizică și convalescenților. În acest sens, mixați 500 g pulpă tăiată de piersici cu 700 ml apă. Preparatul are și efect laxativ și purgativ. O bogăție de fosfor, fier, magneziu și potasiu este și sucul de prune (100 ml suc diluat cu 400 ml apă). Recomandat atât pentru prevenirea deshidratării, cât și împotriva anemiei, a bronșitelor și a constipației este nectarul de pere (300 g pulpă moale, diluată cu 500 ml apă).
Beți zeamă de murături
Energizant, răcoritor, dar și întăritor al țesuturilor conjunctive, sucul de portocale se consumă în proporție de 200 ml suc, diluat cu 300 ml apă. De folos este și sucul de grepfrut (100 ml suc diluat cu 300 ml apă), preparatul fiind recomandat și ca drenor hepatic și biliar. Cu totul excepțional în deshidratare este sucul de castravete (70 ml suc diluat cu 300 ml apă), amestecat cu o linguriță cu suc de lămâie. Specialiștii recomandă și consumul de zeamă de murături, datorită conținutului ridicat de sodiu și potasiu. Optați și pentru ceai verde sau de iasomie, cu adaos de lămâie pentru o savoare suplimentară. La mare căutare este și pepenele roșu, fructul cel mai bogat în apă, cu un conținut de peste 90%. Surse bune de apă sunt și roșiile, ardeii verzi și salata verde. Atunci când aveți nevoie de hidratare, evitați băuturile carbogazoase, care, pe lângă faptul că sunt bogate în calorii, nu au nicio valoare nutrițională. Spuneți un nu hotărât alcoolului, întrucât deshidratează puternic. Atunci când sunt consumate în combinaţie cu apă sau cu lapte, cerealele devin o sursă bună de hidratare a organismului.
Oferiţi bebeluşului mai des cantităţi mici de lapte
În ceea ce-i privește pe bebeluși, febra este una dintre cele mai frecvente cauze ale deshidratării. Bebelușul poate să piardă lichide și dacă se supraîncălzește, fie că stă într-o cameră foarte călduroasă, fie că e îmbrăcat cu multe straturi de îmbrăcăminte. Dacă micuțul are un virus stomacal, cum ar fi gastroenterocolita, poate pierde lichide prin diaree și prin vărsături. Nu în ultimul rând, un copil se poate deshidrata dacă refuză să bea lapte, atunci când are dureri în gât, afte sau îi cresc dinții. Specialiștii recomandă să-i oferiți mai des cantități mici de lapte, iar dacă consumă lapte praf, să nu îi diluați concentrația. Copiii care consumă și hrană solidă trebuie să primească apă în plus. Atenție! Micuților nu li se dau sucuri de fructe îndulcite sau băuturi carbogazoase! Pe timp călduros, țineți copilul ferit de soare, într-un loc răcoros. Printre semnele deshidratării la cei mici se numără piele și buze crăpate, mai puține scutece ude ca de obicei, ochi înfundați, plâns fără lacrimi, urină de culoare galben închis, letargie și somnolență, respirație rapidă, mâini și picioare reci și cu aspect pătat.