de Dana Purgaru
Conopida, una dintre vedetele din sezonul toamnă-iarnă, este o legumă cu o savoare aparte. Denumită de scriitorul Mark Twain „varza cu studii superioare”, aceasta conține vitaminele din complexul B, C, K și minerale, precum potasiu, calciu, mangan, zinc sau cupru, acid folic și fibre. Este bine de știut că, dacă este consumată crudă, conopida este o sursă excelentă de vitamina C, 100 g oferind 80% din valoarea zilnică recomandată. În plus, este săracă în calorii. Fratele său, broccoli, este la fel de bogat în nutrienți, în special în magneziu și calciu, dar și foarte de gustos. Ambele legume își păstrează o mare parte dintre proprietățile nutritive atunci când sunt gătite, motiv pentru care vă prezentăm câteva rețete prin care le puteți savura așa cum se cuvine. În acest număr vă oferim secretul unor delicioase rețete cu conopidă, iar în numărul următor vom reveni cu modul de preparare pentru broccoli.
Read more: Bucheţele-n farfurie (I)
de Raluca Grințescu
Când vorbim despre deserturile orientale, prima imagine care ne apare în minte este cea a baclavalei. Această antică plăcintă cu nucă şi miere are un trecut foarte tumultuos şi controversat, originea ei fiind şi azi disputată între armeni, turci, sirieni şi greci.
Read more: Minunea dulce a Orientului: baclavaua
de Carmen Ciripoiu
Din Orientul Mijlociu şi până la București, o mireasmă unică înfioară Balcanii: mirosul musacalei. Chiar dacă e cunoscută mai degrabă ca un preparat grecesc, rețeta a pătruns în Europa adusă de Imperiul Otoman, apoi a ajuns, ușor, ușor, în restul continentului.
Read more: Cel mai iubit preparat… cu etaj: Musacaua
de Raluca Grințescu
Miedul sau hidromelul (vinul din miere) este cea mai veche băutură fermentată, apărută cu mult înaintea celor din viță-de-vie, cereale sau fructe. După unele cercetări, vechimea acestei băuturi preparată din miere ar avea 6.000 de ani.
Read more: Miedul, băutura cea mai veche a românilor, după vin
de Dana Purgaru
Cunoscută și sub numele de curechi, varza este o legumă nelipsită din nicio bucătărie, în special toamna și iarna. Istoria ne spune că această legumă este consumată din cele mai vechi timpuri, ba chiar era considerată de alchimiști drept materia primă a alimentelor. Toată lumea s-a bucurat gătind sau s-a îndestulat înfruptându-se din legendarele rețete precum varză călită, plăcintă cu varză sau sarmale din frunze de varză, însă din frunzele ei pot fi preparate și altfel de bucate gustoase și arătoase.
Read more: Reţete cu varză
de Raluca Grințescu
Bucătăria etiopiană se bazează pe mâncăruri condimentate, asemănătoare unor tocăniţe, vegetariene sau cu carne, pe numele lor „wat”, care se mănâncă împreună cu injera. Injera e elementul-cheie - un fel de pâine/clătită, făcută dintr-o cereală ce creşte doar în Africa de Est, numită teff. Este uşor acrişoară şi foarte aromată. Bucătăria etiopiană acordă o mare importanță condimentelor prin tradiţie, la fel ca şi cea italiană, întrebuințând plante cu arome din cele mai variate. Cu un iz asemănător cu al pelinului, dar mai slab în intensitate şi mai puţin iute decât al acestuia, se remarcă varnantul.
Read more: Condimentul rafinat al bucătăriei etiopiene: Varnantul
de Dana Purgaru
Ce-ar fi Crăciunul sau Revelionul fără aromele specifice de friptură de porc, turtă dulce, scorțișoară și vin fiert? Tocmai de aceea v-am pregătit câteva rețete deosebite, cu care vă puteți asigura că veți avea un parfum delicios în casă și o masă îmbelșugată - ingredientele perfecte pentru serile de iarnă petrecute în compania celor dragi.
Read more: Parfum de iarnă, pe masă
de Andreea Radu
Postul Naşterii Domnului sau Postul Crăciunului ce durează de la 15 noiembrie până la 24 decembrie a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru serbarea şi întâmpinarea marelui praznic. Acest post este de asprime medie, fiind mai multe zile cu dezlegare la peşte. Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră vă prezentăm câteva reţete vechi, mănăstireşti şi foarte delicioase atât pentru zilele de post, cât şi pentru cele cu dezlegare la peşte.
Read more: Reţete mănăstireşti
de Alina Anghel
Prepararea hranei alături de copiii mici este un dar ce oferă numeroase recompense de ambele părţi ale „taberei”. Părinţii petrec mai mult timp împreună cu aceştia, oferindu-le un alt tip de „distracţie”, în detrimentul calculatorului sau al televizorului. Ce poate rezulta din alăturarea a doi părinţi, unul, doi sau poate trei copii, fructe şi legume, nuci, seminţe, creme? Multă distracţie de ambele părţi.
Read more: Reţete rapide pentru copii jucăuşi
de Raluca Grințescu
Sunt persoane care adoră să gătească „la rece” salate, mâncăruri sau deserturi. Nu este imposibil să faceți și torturi fără a folosi cuptorul. Astăzi vă prezentăm câteva dulciuri care vă vor uimi prin arome și prin texturi deosebite. Avantajul este că se prepară mai repede și fără a vă umfla factura la curent.
Read more: Cum să vă faceţi dulciuri fără foc
de Raluca Grințescu
Bucătăria pakistaneză se poate caracteriza drept un amestec rafinat de gastronomii, fiind cunoscută după bogăţie şi savoare. Reţetele pakistaneze se diferenţiază prin aroma deosebită şi condimentele speciale fără de care nu ar avea gustul specific. Vă prezentăm câteva specialităţi care fac înconjurul lumii.
Read more: Bunătăţi pakistaneze
de Dana Purgaru
Unii au auzit până acum doar despre găluștele din supe și s-au delectat numai cu formele lunguiețe ale acestora. Alții, mai tradiționali, cunosc și găluștele cu prune, iar curioșii au gustat măcar o dată acest preparat sub formă de papricaș. Însă cam aici se oprește lista de rețete cu găluște pe care le prepară majoritatea gospodinelor. Totuși, ea poate fi mult mai generoasă cu puțin mai multă imaginație și spor în bucătărie.
Read more: Găluşte în felurite chipuri
de Raluca Grințescu
Cum toamna și-a intrat în drepturi, bunii gospodari se pregătesc de iarnă. Cămara are acum o atenție specială. Vă prezentăm câteva reţete de conserve și murături inedite.
Read more: Murături inedite
de Adrian Dumitru
Bezelele se numără printre preferatele iubitorilor de dulciuri foarte... dulci. Şi acest desert, ca multe altele dintre cele preparate în casă, are o tradiţie străveche. Pe vremurile în care varietatea de dulciuri nu era atât de mare ca astăzi, bezelele nu lipseau de la nicio aniversare sau petrecere. Iată câteva reţete deosebite.
Read more: Dulcegării romantice: bezele
de Diana Georgescu
Brânzeturile sunt nelipsite în bucătăria fiecărui popor, ele adăugând savoare preparatelor tradiționale sau felurilor de mâncare cel mai frecvent consumate. Aproape fiecare dintre brânzeturile reprezentative ale altor popoare își găseşte corespondentul în gastronomia noastră, astfel încât nu va fi greu să realizați câteva preparate delicioase.
Read more: Preparate speciale cu branzeturi
de Raluca Grințescu
Printre deliciile toamnei se numără și dulcețurile aromate, pe care vă invităm să le preparați spre a le servi celor dragi.
Read more: Dulciuri la borcan
de Dana Purgaru
Unul dintre obiceiurile cel mai des practicate toamna, când bogăția de pe tarabe se află la apogeu, este prepararea conservelor pentru sezonul rece. Fie pentru a profita de prețurile mici și a evita cheltuielile mari de peste iarnă, fie pentru că țin să cunoască întru totul ceea ce se află în spatele alimentelor din farfurie, gospodinele trebăluiesc de zor în această perioadă și caută noi și noi metode de a păstra cât mai bine prospețimea și aroma legumelor. Iată câteva rețete mai puțin știute, ce vor decora mesele de Sărbători și vor deveni subiect „de poveste” printre membrii familiei și oaspeți.
Read more: Conserve „de poveste“
de Raluca Grințescu
Pristolnicul (Abutilon theophrasti), cunoscut și ca floarea-pâinii sau crucea-pâinii, este o plantă erbacee malvacee ale cărei fructe se întrebuinţau drept pecete pentru modelarea pâinilor ceremoniale. Obiceiul de a însemna pâinea nu aparţine doar creştinilor, chiar dacă nouă ne sunt familiare pâinicile şi turtele ştampilate cu pristolnice de lemn sau de piatră, cu însemne chirilice, aduse la biserică la sărbători, la nunţi şi la înmormântări.
Read more: Floarea pâinilor: pristolnicul
de Raluca Grințescu
Piciorul-caprei, denumită și căpriță sau spanac sălbatic, des considerată o simplă buruiană, planta este cunoscută în țările de limbă engleză sub numele de „lamb’s quarters” și are o revenire spectaculoasă în alimentația modernă. Prin piețele vestice, un kilogram din aceste ierburi ajunge până la 5 dolari. Planta este cunoscută și consumată în Europa și în Orient încă din Antichitate.
Read more: Piciorul-caprei - specialitate culinară
de Raluca Grinţescu
Toamna are parfum de castane prăjite. Tarabagiii te întâmpină cu binecunoscutele „coroabe” coapte pe jar, iar gospodinele prepară din ele gustosul piure, o delicatesă care îi poate îmbuna și pe cei mai drastici critici culinari. În țările vestice, cum ar fi Italia și Franța, bucătarii marilor restaurante folosesc castanele pentru a umple pieptul de curcan sau pentru a pregăti o excelentă salată cu varză de Bruxelles și bacon. Pentru cei care doresc să experimenteze în bucătăria proprie, acum e momentul!
Read more: Reţete delicioase cu... castane
de Dana Purgaru
Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și legume proaspete ori gătite ușor împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului gustoase și ușor de gătit. După ce în numărul trecut v-am prezentat modul de preparare pentru Saganaki, Pastisio, ciorbă de pui à la grec, Bouyourdi, Bakaliaros Plaki, Spanakopita și Galatopita, în acest număr vă dezvăluim secretul altor delicii grecești.
Read more: Delicii de la poalele Olimpului (II)