Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

479 18 1de Cătălina Tăgârță

În ultima vreme, oamenii sunt din ce în ce mai interesați de planul emoțional și de vindecarea psihică, nu doar de cea fizică. Dianetica este o metodă nu foarte nouă și cunoscută, dar foarte eficientă. Aceasta are ca scop identificarea și rezolvarea ingramelor (traumelor), iar medicul Grigore Șeremet (foto) ne-a spus mai multe despre acest subiect.

„Asemănătoare cu spovedania”

- Domnule doctor, am văzut pe site-ul dumneavoastră că, pe lângă hirudoterapie și celelalte metode cu care vă ocupați, practicați și dianetica...

- Dianetica e un subiect sensibil, care, de-a lungul timpului, nu prea a fost agreat de clasele politice. Și nu mă refer neapărat de cele de la noi, ci din întreaga lume. „Părintele” dianeticii este Ron Hubbard, care a și scris un tratat denumit astfel. „Dianetica” este lucrarea sa de bază. E cunoscut faptul că, dacă ți-ai creat o religie, nu plătești impozite, iar Hubbard dorea să-și vândă cărțile și a organizat așa-numita scientologie. Deci el și-a creat o religie ca să poată vinde cărțile fără a plăti impozite.

- Dar ce presupune mai exact dianetica, această religie - cum o numiți dumneavoastră?

- Pe scurt, e ceva asemănător cu spovedania. Numai că aici sunt redate și tehnologiile care arată cum să procedezi pentru a șterge informațiile negative... care sunt multe în viața unui om și deseori provin din copilărie. Noi le spunem traume, iar el le numește ingrame. Întrucât se pot dovedi dureroase și pot influența viața, mulți vorbesc despre ștergerea acestora, însă este greșit spus, căci ingrama nu poate fi ștearsă de pe banda neuronică. De aceea, Hubbard a elaborat o tehnologie de a le formata, iar aceasta este scrisă în cartea respectivă. El a fost alungat din SUA, s-a mutat în Anglia, apoi a fost alungat și de englezi și a hotărât să trăiască pe mare, pe o corabie.

„Când se intră în ingramă poți avea emoții, plângi...”

- Revenind la dianetică, ce se întâmplă în momentul conștientizării și îndepărtării ingramelor?

- Spre exemplu, la un moment dat am avut o pacientă cu vârsta de 34-35 de ani. Aceasta avea tensiune foarte mare și totul în jurul său părea că se dărâmă, atât la serviciu, cât și acasă, în familie. La ora investigării nu avea mari probleme organice, ci mai mult funcționale. Așa că i-am propus să facă o cură de dianetică. La început nu prea dorea, pentru că asta presupune să-i dezvăluie auditorului multe detalii intime și, la fel ca la spovedanie, știți cum e... nu spui nici acolo chiar tot. Pe de altă parte, când se intră în ingramă poți avea emoții, plângi. De aceea e o problemă cu dianetica... Dar ea trebuie făcută de cineva care nu te cunoaște, pe care n-o să-l mai vezi după aceea, pentru că omul nu vrea să se deschidă în fața oricui. Fiecare are modificările sale interne.

Subconștientul înscrie continuu, chiar și în timpul somnului

479 18 2- Ce fel de ingrame (traume) ați identificat până acum? Ne puteți da câteva exemple, ca să ne facem o idee?

- Mulți au avut ingrame banale. Spre exemplu, o pacientă și-a pierdut cunoștința și a căzut. În acel moment se aflau în jurul ei copiii - care susțineau că trebuie dusă de urgență la spital, și soțul - care insista că trebuie lăsată în casă, ca nu cumva să aibă vreun membru fracturat și să-i facă mai rău dacă o scot din casă. Într-un final, au venit medicii și au constatat că totul e în regulă și i-au dat un tratament ca să-și revină mai repede. Trecuse o perioadă de la acest incident, iar când voia să iasă din casă femeia se simțea prost, avea o stare de neliniște, de panică, parcă îi era teamă de ceva. Ideea e următoarea: chiar și într-o astfel de situație, subconștientul înscrie continuu tot ce se întâmplă cu persoana și în jurul său, chiar și atunci când doarme. În acel moment, subconștientul a înscris că trebuie să stea în casă, că, dacă iese, își poate face mai rău, dar femeia nu știa ce e cu ea și a realizat acest lucru abia în momentul auditingului, când a făcut legătura cu ceea ce s-a întâmplat și a dispărut, practic, scurtcircuitul.

„După rezolvarea temerii, omul spune în față ce gândește”

- E un fel de hipnoterapie sau psihoterapie?

- În niciun caz. Persoana trebuie să vizualizeze incidentul în stare clară, fără hipnoză. Ba chiar și autorul dianeticii e împotriva hipnoterapiei.

- Atunci, e un fel de psihoterapie? Din ceea ce descrieți, mi se pare că seamănă foarte mult.

- Nici psihoterapie nu pot spune că este. Seamănă mai degrabă cu o bandă magnetică în care începi să cauți ce-i bine și ce-i rău... Trebuie să vizualizezi situația de zi cu zi, până găsești problema. Retrăiești emoțiile, poți simți chiar și căldura... Dar sunt și ingrame de frică. De exemplu, să învingi frica morții, care vine genetic. Și după rezolvarea acestei probleme omul poate spune oricui în față tot ce gândește, fiindcă nu se mai teme de nimic. Dar tocmai asta e și ideea pentru care Ron Hubbard a fost interzis. Căci el scoatea ingramele și, astfel, oamenii deveneau incomozi pentru societate. Nimănui nu-i place adevărul, de aceea și el era alungat.

- Metoda seamănă foarte mult cu „Călătoria”, a lui Brandon Bays. O cunoașteți?

- Cartea lui a fost scrisă prin anul 1954 dacă nu mă înșel. Și vă dați seama că, de atunci și până acum, au tot apărut o mulțime de terapii care au la bază același principiu. Dar el a fost primul.

„Trebuie să dai drumul minții”

- Pentru scoaterea fiecărei ingrame există un calendar, o schemă care trebuie urmată? Să luăm, de exemplu, teama de moarte, că tot ați amintit de ea.

- Tehnologia e aceeași în toate cazurile și destul de serioasă. Se trece prin incident de mai multe ori, până când emoțiile nu mai există. Poți face auditing și singur, închizi ochii și gata... Eu mi-am făcut. Îți imaginezi că stai în sicriu și că totul e adevărat, că în jurul tău vin copiii, soția, prietenii... Apoi îți imaginezi ce gândesc ei în momentul acesta... Sună interesant să dai drumul minții, nu? Și mărturisesc că de fiecare dată sunt emoții foarte diferite. Prima oară mai mari, a doua oară mai puține, până ajungi să nu te mai temi și să nu mai vrei să experimentezi. Înseamnă că de acum nu mai ai frică de moarte. Pentru a elimina această ingramă eu am făcut auditing de șase ori. Și chiar e indicat ca ea să se facă prima, la începutul tratamentului, pentru că, odată cu eliminarea fricii de moarte, lichidezi mai multe ingrame, pe care le ignori. Și apoi mergi mai detaliat, te oprești asupra altor probleme care nu-ți dau pace.

Nu-i acelaşi lucru cu hipnoza

- Ce se întâmplă în timpul ședinței? Se poate intra într-o stare din aceea din care să nu mai poți ieși?

- Unele persoane plâng, își eliberează emoțiile... dar în niciun caz nu-i mai rău decât înainte, pentru că omul nu-i în hipnoză. După fiecare ședință se văd îmbunătățiri ale stării. Greutatea cea mai mare este să găsești ingrama. Fiindcă femeia care a leșinat, de exemplu, multă vreme n-a știut din ce cauză îi este frică să iasă din casă. Dar se fac conexiuni, se merge din aproape în aproape, și până la urmă problemele ies la suprafață.

„De fiecare dată sunt emoții foarte diferite. Prima oară mai mari, a doua oară mai puține, până ajungi să nu te mai temi și să nu mai vrei să experimentezi. Înseamnă că de acum nu mai ai frică de moarte“

Add comment


Security code
Refresh