de Cătălina Tăgârţă
În trecut, activităţile cotidiene sau evenimentele importante erau acompaniate de o anumită muzică. Aceasta era considerată o necesitate şi o activitate indispensabilă societăţii, reclamând o participare activă din partea tuturor membrilor respectivei comunităţi. Potrivit specialistului Liviu Buluş (foto), arta sunetelor are şi un important impact terapeutic, ajutând la scăderea sau la creşterea tensiunii arteriale, a respiraţiei şi a procesului de metabolizare, respectiv catabolizare, a hranei.
„Mijlocitoarea dintre viaţa simţurilor şi viaţa spiritului”
Arta muzicală constituie o valoare cultural-spirituală, un limbaj şi un mijloc universal de exprimare, de care se serveşte, din timpuri preistorice, întreaga omenire. Iar dacă o privim prin prisma intensităţii emoţiilor pe care le încearcă interpreţii de seamă şi diverşii ei creatori, de la cei anonimi, ai cântului popular, până la genialii reprezentanţi ai creaţiei culte, muzica este arta de a trăi şi exprima prin mijlocirea sunetelor. „Beethoven spunea că muzica este mijlocitoarea dintre viaţa simţurilor şi viaţa spiritului”. Aceste cuvinte, care au rămas peste ani, au fost astăzi demonstrate, inclusiv la nivel ştiinţific. Medicina este o disciplină a cunoaşterii şi influenţării omului atât sub aspect organic, cât şi psihic. Adevărata medicină trebuie să fie o ştiinţă integrală a omului, să ia în consideraţie individul în totalitatea acestuia. Ea se adresează pacientului în realitatea sa, devenind prin aceasta o medicină a persoanei”, ne-a spus fitoterapeutul Liviu Buluş.
Cântecele influenţează respiraţia, presiunea sangvină şi digestia
Muzica ne influenţează în mod rapid şi direct. „Principalele influenţe biologice, de natură directă, ale muzicii asupra organismului uman sunt următoarele: exercită un impact asupra circulaţiei sangvine, cunoscută sub numele de vasoconstricţie periferică şi vasodilataţie centrală. Astfel, presiunea sangvină se ridică sau coboară, în cele mai multe cazuri, în momentul în care ascultaţi melodiile preferate şi vă relaxaţi. Modificările acesteia sunt în raport cu înălţimea, intensitatea şi timbrul sunetelor. În plus, cântecele pot influenţa ritmul respirator în conformitate cu ritmul muzical, dar şi activitatea tubului digestiv, accelerând sau încetinind, după caz, procesul de metabolizare, respectiv catabolizare a hranei şi, nu în ultimul rând, melodiile acţionează asupra nervului pneumogastric, ce reprezintă un element important al inervaţiei viscerale şi cardiorespiratorii”, ne-a explicat specialistul.
„Lumea sunetelor produce stări variate, de la melancolie la fericire”
Lumea sunetelor posedă o inteligibilitate imediată, căci elementele ce o compun pot produce stări variate, trecând prin melancolie şi ajungând până la fericire. „Muzica îşi datorează influenţa nu numai faptului că realizează, ca şi celelalte arte, o apropiere estetică a realităţii, o dezvăluire a sensului aspiraţiilor umane, ci şi faptului că «fiecare imprimă portativului ei un înţeles personal, izvorât din trăirea proprie», după cum spune L. Leonov. Muzica produce la fervenţii ei practicanţi bucurie, destindere, împlinire, consolare, dar, în multe cazuri, metode pedagogice superficiale şi abuzul unei muzici dezechilibrate pot determina efecte defavorabile şi tind să discrediteze prestigiul multimilenar al acestei arte”, ne-a mai declarat Liviu Buluş. De asemenea, muzica dă un impuls favorabil trezirii facultăţilor creatoare.
„Terapeutul urmăreşte conduita pacientului în cursul audiţiei”
Muzicodiagnosticul are o importanţă deosebită, deoarece nu se aseamănă nicidecum cu diagnosticul clasic. „În primul rând, orice terapeut care urmăreşte conduita pacientului în cursul audiţiei muzicii - muzicoterapie receptivă - sau a manipulării instrumentelor muzicale - muzicoterapie activă - notează acele elemente de comportament capabile să-i ofere indicii diagnostice, cum ar fi reţinerea, timiditatea, curiozitatea sau orice fel de ticuri. Analiza răspunsurilor legate de conţinutul mesajului muzical relevă o serie de elemente capabile să incite terapeutul la o serie de lămuriri suplimentare, cu sau fără de care poate să instituie o psihoterapie adecvată posibilităţilor psihologice ale pacientului”, a explicat specialistul.
Alungă depresia
Convorbirea cu un pacient după ce acesta a audiat unele piese muzicale sau după ce a folosit după bunul plac oferta de instrumente muzicale reprezintă o bogată sursă de informaţii diagnostice privind originea unor tulburări afective sau a unor conflicte ori preocupări actuale. „Prin urmare, orice psihoterapeut, chiar fără o pregătire de muzicoterapeut, poate utiliza muzica drept factor inductor al unor reacţii psihologice din partea pacientului, cu relevanţă psihodiagnostică”, a mai spus specialistul în meloterapie. Acesta ne-a povestit şi despre indicaţiile acesteia. „Meloterapia poate fi folosită pentru tratarea durerilor acute sau cronice, pentru înlăturarea stării de oboseală fiziologică sau patologică, inducerea somnului, dar şi în caz de anxietate, obsesii şi fobii, stări de excitaţie şi iritabilitate nervoasă, stări depresive sau tulburări de comunicare. Şi asta nu e tot. Ea poate avea rezultate bune şi în cazul persoanelor cu handicap fizic de tip senzorial, al celor cu tulburări şi inhibiţii psihomotorii sau pentru ameliorarea handicapului psihic la copii”, ne-a spus Liviu Buluş.
Poate fi realizată atât la cabinet, cât şi în intimitatea propriei camere
Muzica acţionează în mod direct asupra organismului, indiferent dacă ne dăm seama sau nu de asta. De aceea, meloterapia poate fi realizată atât la cabinetul unei persoane specializate, cât şi în intimitatea propriei camere, oferindu-vă zilnic câteva minute de răsfăţ. Mai multe detalii puteţi găsi şi pe site-ul www.mentormacro.ro.
