Main menu

header

569 18 1de Gabriela Niculescu

Alergia este răspunsul sistemului imunitar al organismului la substanțe inofensive în mod normal, cum ar fi polenuri, alimente, sau acarienii din praf. În timp ce la majoritatea oamenilor aceste substanțe (alergeni) nu prezintă nici o problemă, sistemul imunitar al persoanelor alergice le identifică drept o „amenințare” și produce astfel un răspuns inadecvat. Doctor Adriana Tudose, medic primar alergologie și imunologie clinică din cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic și tratament, ne-a oferit informaţii detaliate despre alergii.

„O mare varietate de alimente poate provoca reacții alergice”

La nivel mondial datele sunt alarmante: aproximativ 20% din populație este afectată de rinita alergică, circa 6% are cel puțin o alergie alimentară, iar aproape 20% are dermatite atopice, la un moment dat. Prevalenţa la copiii mici este relativ scăzută, dar crește rapid, atingând un maxim la sfârșitul adolescenței și declinând constant odată cu avansarea în vârstă. Incidența dermatitei atopice până la şapte ani a crescut dramatic în ultimele decenii, 10% până la 20% dintre copiii cu această boală dezvoltă astm. „O mare varietate de alimente poate provoca reacții alergice, dar 90% dintre răspunsurile alergice la produsele alimentare sunt cauzate de: laptele de vacă, soia, ouă, grâu, arahide, nuci, pește și crustacee”, explică doctor Adriana Tudose.

Manifestările bolii diferă în funcție de alergen și de vârstă

569 18 2Alergenele sunt conținute și/sau vehiculate de diverși factori din mediul extern: factori fizici (căldura sau frigul), chimici (substanțe chimice, medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale și insecte, latex etc.) și biologici (bacterii, virusuri, paraziți, toxine microbiene, insecte, polen, fructe, praf, fulgi, păr și scuame de animale, seruri heterologe, vaccinuri etc.) Simptomele de alergie variază în complexitate, severitate și manifestare. La alergiile atopice efectul expunerii la un alergen poate fi imediat, iar simptomele ușoare sau severe, variind de la prurit ocular, eczeme, rinită, conjunctivită, bronhoconstricție, vărsături și diaree, iar în cazuri rare, anafilaxie. Manifestările bolii atopice variază considerabil în funcție de alergenul implicat, precum și de vârsta persoanei alergice. În timpul copilăriei, alergiile alimentare (în special la ouă și lapte) sunt cele mai comune. După vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor alergici tolerează aceste alimente, în timp ce alergia la inhalanți devine predominantă.

Organele afectate, cele de la nivelul căii de pătrundere în organism

569 18 3Simptomele alergice specifice sunt: eczema, rinita alergică, inflamația oculară sau conjunctivita, simptomele gastro-intestinale, urticaria, sindrom de alergie orală, astmul și, în cel mai grav caz, reacţia anafilactică. „Știați că sindromul de alergie orală poate să apară la persoane alergice la polen, atunci când acestea mănâncă anumite fructe, legume, nuci sau fasole? Simptomul apare din cauza unei reacții încrucișate - polenurile conțin proteine cu structură asemănătoare cu cele prezente în acest aliment special. Vestea bună este că, de obicei, manifestările se limitează la ingestia de fructe și legume nefierte”, detaliază medicul alergolog. Cel mai frecvent afectate organe sunt cele de la nivelul căii de pătrundere în organism a alergenului (pielea și mucoasele, aparatul respirator și aparatul digestiv). Simptomele pot fi locale (cutanate, oculare, ORL, pulmonare, digestive) sau sistemice (cefalee, febră, vertij, stare de rău, hipotensiune arterială, sincopă, stop cardio-respirator), care apar atunci când alergenele sunt introduse direct în curentul sangvin (prin injecții, perfuzii, transfuzii, mușcături sau înțepături de animale etc.).

„Se folosesc trei tipuri de teste alergologice”

Pentru a putea ține sub control sau pentru a trata alergiile trebuie mai întâi să le identificăm. Astfel, testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat în declanșarea unei reacții alergice. Se folosesc, în mod uzual, trei tipuri de teste: cutanate, serologice și hematologice, fiecare cu anumite avantaje și dezavantaje, iar medicul alergolog vă poate recomanda cea mai potrivită metodă. Evitarea este întotdeauna cel mai bun tratament pentru alergii. Însă, atunci când acest lucru nu este posibil, există medicamente ce pot ajuta la controlul simptomelor: decongestionantele nazale și antihistaminicele sunt cele mai frecvente medicamente antialergice, iar corticosteroizii topici sunt eficienți în tratarea inflamației nazale. În cazul reacţiilor moderate se recomandă tratament antihistaminic H1, iar pentru terapia reacțiilor severe se administrează tratament cortizonic sistemic.

„Anticorpul «blocare» reduce simptomele când pacientul este expus”

„Imunoterapia alergen specfică este singurul tratament ce schimbă istoricul natural al bolii (rinită, conjunctivită, sinuzită, astm), protejând în privința apariției de noi sensibilizări. Imunoterapia presupune acordarea de doze crescătoare treptat de alergen, la care persoana este alergică. Astfel determină sistemul imunitar să devină mai puțin sensibil la substanță, prin provocarea producției unui anticorp «blocare», ce reduce simptomele de alergie atunci când pacientul este expus la alergenul respectiv”, adaugă doctor Adriana Tudose.

În vederea reducerii expunerii la polenuri se recomandă evitarea activităţilor exterioare, în aer liber, atunci când concentraţia polenurilor este mare (în sezoanele polenice, în special în zilele călduroase şi uscate) și realizarea activităţilor în exterior mai ales în zilele umede, înnorate sau ploioase. Și, foarte important, precauție la consumul de alimente cu reacție alergenică încrucișată, polen-alimente

Prevenire prin temperatură şi umiditate scăzute şi o bună ventilaţie

Există câteva metode simple de prevenire ce pot împiedica apariția simptomelor alergiilor, diferite în funcție de tipul afecțiunii. Astfel, pacienții cu astm sau rinita alergică declanșate de acarieni, mucegaiuri sau alți alergeni de interior trebuie să controleze calitatea climatului din casă: temperatură scăzută, umiditate scăzută (între 40% și 50%) și o bună ventilație. „Persoanele cu alergii la acarienii din praful de casă și mucegaiuri trebuie să îmbrace complet salteaua de dormit, pernele, plapuma, cuverturile şi păturile în huse impermeabile la alergene. În plus, trebuie să aveți în vedere spălarea săptămânală a întregii lenjerii de pat cu apă la temperatura de 55oC-60oC, reducerea umidităţii relative (sub 50%) și aerisirea zilnică a camerei, în funcţie de climat. Nu uitați de ventilarea optimă a bucătăriilor şi băilor pentru eliminarea aburilor, utilizarea instalaţiei de aer condiţionat sau a dezumificatoarelor, înlăturarea excesului de apă de pe obiectele sanitare din bucătărie, soluţionarea scurgerilor şi stagnărilor de apă. Nu în ultimul rând, evitați dormitul în camere neamenajate - case neîntreţinute, condiţii hoteliere improprii, evitarea locuirii în subsoluri, încăperi umede etc.”, recomandă doctor Adriana Tudose.

Add comment


Security code
Refresh