Main menu

header

546 23 1de Dana Purgaru

Potrivit statisticilor date publicităţii de Ministerul Muncii, 185 de persoane şi-au pierdut viaţa în ţara noastră în 2014 din cauza accidentelor de muncă, cifră aflată în scădere uşoară faţă de 2013, când 199 de români au murit în tragedii produse la serviciu, dar totuşi îngrijorătoare la nivel european. Pentru evitarea evenimentelor tragice la serviciu, autoritățile recomandă luarea unor măsuri sporite de securitate atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.

Sarcinile pot fi refuzate în lipsa instrucțiunilor și a echipamentelor adecvate

Conform Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, lucrătorii au dreptul de a cunoaşte munca pe care urmează să o desfășoare, de a participa, dar și de a refuza o sarcină lipsită de securitate. De asemenea, angajații pot respinge o sarcină dacă nu au fost instruiţi în mod corespunzător sau dacă au primit prea multe informaţii într-un timp scurt și nu le-au înțeles. Raportaţi accidentele reprezentantului lucrătorilor pe probleme de securitate dacă acesta există. Nu ignoraţi semnele timpurii ale unor probleme de sănătate, cum ar fi durerile de cap, alte tipuri de dureri şi de disconfort, ameţeli, mâncărimi ale pielii sau iritaţii la nivelul ochilor, al nasului sau al gâtului. Dacă există un medic de Medicina Muncii, o asistentă sau alt personal care se ocupă de sănătatea profesională, este bine să-i informaţi. Iar dacă îl consultaţi pe medicul dumneavoastră de familie, informaţi-l cu privire la activitatea pe care o efectuaţi.

Pentru prevenirea accidentelor de muncă, salariații trebuie să colaboreze cu angajatorul privind securitatea şi sănătatea în muncă, să respecte procedurile de securitate, să utilizeze corect mașinile, aparatele, uneltele, substanțele periculoase și echipamentele de transport și să folosească dispozitivele și echipamentul de protecţie.

Muncitorii în construcții, cei mai afectați

546 23 3Sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente de muncă în anul 2014 sunt: comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor - 230 de accidentaţi (6,4% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 14,8% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 270 de accidentaţi); transporturi terestre şi transporturi prin conducte - 224 de accidentaţi (6,2% din total); construcţii de clădiri - 222 de accidentaţi (6,2% din total).

Sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente mortale de muncă în anul 2014 sunt: construcţii de clădiri - 21 de accidentaţi mortal (11,4% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 22,2% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 27 de accidentaţi mortal; transporturi terestre şi transporturi prin conducte - 18 accidentaţi mortal (9,7% din total); silvicultură şi exploatare forestieră - 16 acciden- taţi mortal (8,6% din total).

Capitala, pe primul loc în topul „negru”

Anul trecut, un număr mare de accidentaţi în muncă s-a înregistrat în judeţele: Bucureşti - 847 de accidentaţi (23,6% din totalul accidentaţilor pe ţară, cu 13,2% mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 976 de accidentaţi); Braşov - 174 de accidentaţi (4,8% din total); Constanţa - 156 de accidentaţi (4,3% din total). Un număr mare de accidentaţi mortal în muncă s-a înregistrat în anul 2014 în judeţele: Bucureşti - 25 de accidentaţi mortal (13,5% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară, cu 53,7% mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 54 de accidentaţi mortal); Neamţ - 12 accidentaţi mortal (6,5% din total); Argeş -11 accidentaţi mortal (5,9% din total).

Vârsta predominantă este de 40-50 de ani

Din punct de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidenţiat faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani deţin ponderea cea mai mare, de 31%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani, care au ponderea de 23,6% din totalul persoanelor accidentate în anul 2014. De asemenea, persoanele din grupa de vârstă 40-50 de ani au procentul cel mai mare, de 34,1%, din totalul accidentaţilor mortal în anul 2014.

Din analiza accidentelor de muncă, din punct de vedere al vechimii la locul de muncă al accidentaţilor, rezultă faptul că 65%, adică 2.342 de lucrători din totalul accidentaţilor, sunt persoane cu vechime de până la cinci ani (din care 28,5%, adică 1.027 de lucrători accidentaţi au vechime la locul de muncă între un an şi trei ani).

Statisticile oferă date îngrijorătoare legate de evenimentele tragice petrecute la locul de muncă

2,3 milioane de decese anual, în lume, la muncă

Statisticile internaționale arată că, în fiecare an, se produc peste 2,3 milioane de decese din cauza accidentelor de muncă şi a vătămărilor profesionale. Peste 300.000 de decese se înregistrează din cauza accidentelor de muncă şi aproximativ două milioane de decese apar ca urmare a îmbolnăvirilor în muncă.

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă şi se produc aproximativ 160 de milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale.

Pe baza acestor estimări, se apreciază că în fiecare zi se produc aproximativ 6.400 de decese ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi că, zilnic, aproximativ 860.000 de lucrători sunt vătămaţi la locul de muncă.

De reţinut

  • În Uniunea Europeană, la fiecare câteva minute, cineva moare din cauze legate de muncă
  • Rata accidentelor este mai mare în întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri)
  • Cei care lucrează în schimburi au o rată mai mare de accidentare

Add comment


Security code
Refresh