Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

594 12 1de Cătălina Tăgârță

Statisticile sunt alarmante în ceea ce privește fibromul uterin. Potrivit specialiștilor, una din două femei primește acest diagnostic. În plus, dacă în trecut boala apărea de regulă la femeile cu vârste între 35 și 50 de ani, în prezent, aceasta afectează paciente din ce în ce mai tinere. Printre cauze se numără: stresul, dereglajele hormonale şi alimentația. Însă vestea bună este că, depistat la timp, printr-o simplă ecografie, acesta poate fi tratat cu succes.

Tumori benigne care nu se transformă în cancer

Fibromul este o tumoare benignă a uterului, care nu se transformă în cancer, însă poate avea alte complicații dacă nu este tratat corect, complet și la timp. În primul rând pot apărea sângerări neobișnuite între menstruații sau cicluri menstruale abundente, hemoragice. Pacientele ajung să fie anemice, să aibă valori foarte mici ale hemoglobinei, care impun transfuzia şi, uneori, intervenţii de urgenţă pentru a controla hemoragia. În plus, dacă fibromul creşte mult, este voluminos şi comprimă organele vecine, pot să apară probleme precum urinări frecvente, o sufe- rinţă a rinichilor, dilataţia căilor urinare, compresia pe venele din pelvis, care pot produce o tromboflebită. De asemenea, fibromul poate deforma cavitatea uterină şi poate împiedica pacientele să rămână însărcinate. Toate aceste probleme pot fi rezolvate, însă ideal ar fi să le preveniți prin consulturi medicale și ecografii efectuate periodic (cel puțin anual).

După menopauză nu mai creează probleme

594 12 2În urma ecografiei, medicul va afla dacă peretele uterin nu mai este omogen, dacă este îngroşat sau dacă există anumiţi noduli. Deseori pot exista mai mulţi noduli fibromatoşi, de dimensiuni diferite, care pot ajunge și până la 20-30 de centimetri. După stabilirea diagnosticului, soluţiile terapeutice existente depind şi de simptomatologia pacientei. Așadar, în cazul în care formațiunea este mică şi nu deranjează în niciun fel, este necesară doar monitorizarea ei la intervale de trei luni. Excepție fac cazurile când pacienta este tânără, îşi doreşte un copil și fibromul este puternic vascularizat, caz în care se intervine cu tratament. După menopauză, fibroamele involuează natural, iar la 60%-70% dintre femei ele nu mai creează probleme.

Urinatul frecvent, simptomul subseroaselor

Simptomele diferă în funcţie de dimensiunea şi de localizarea fibroamelor. În unele cazuri, pacienta prezintă ciclu menstrual abundent, prelungit, uneori hemoragic, ajunge să fie anemică, analizele indică o valoare mică a fierului și este mereu obosită. De obicei, aceste semne sunt caracteristice formațiunilor submucoase, care cresc spre interior, spre cavitatea uterină. În cazul fibroamelor care deformează cavitatea uterină și se comportă ca un sterilet, ducând la pierderea sarcinilor, simptomul principal este infertilitatea. Atunci când fibroamele cresc din peretele uterin spre exteriorul uterului se numesc fibroame subseroase. Acestea se pot îndrepta spre vezică, astfel încât urinatul frecvent să reprezinte un simptom, alături de balonare, constipaţie, dimensiune crescută a burții. În plus, în această situație, pacientele pot prezenta dureri la ciclu, la frig şi la contactul sexual.

Medicamentele nu au rol curativ

În ceea ce privește tratamentul, acesta se recomandă în funcție de stadiul și de forma bolii, constând, după caz, în: tratament medicamentos, chirurgical, miomectomie, embolizare sau monitorizarea şi urmărirea fibromului, ultima soluţie fiind valabilă în general pentru fibroamele mici, care nu cresc, prezente la paciente asimptomatice sau aflate în apropierea menopauzei. Tratamentul medicamentos poate fi naturist sau hormonal. Ambele au rolul de a aduce un echilibru în organism, pentru că viteza de creştere a fibroamelor este dată de dezechilibrul hormonal. Atenție însă! Acest remediu nu este unul curativ, ci doar simptomatic, în sensul că vă scapă de simptome, deci de durere, de sângerare, eventual încetinește viteza de creştere a fibroamelor, însă nu este un tratament care să vindece.

Nu așteptați ca formațiunea să crească!

594 12 3Tratamentul chirurgical este soluţia clasică, folosită de 100 de ani în tratamentul fibromului uterin. Poate însemna fie doar îndepărtarea fibromului, fie histerectomie (adică scoaterea uterului) - care, în prezent, nu mai este văzută cu ochi buni de medici, în condițiile în care există soluții moderne de vindecare, cu păstrarea integrității uterului. O astfel de variantă este miomectomia. În România, aproximativ 30% dintre medicii ginecologi au pregătire în a efectua intervenţia de miomectomie. Însă trebuie specificat faptul că pot fi îndepărtate în acest mod doar fibroamele subseroase, de dimensiuni medii (până în șase centimetri), așa că ar fi bine să nu așteptați ca formațiunea să ajungă atât de mare. În plus, după acest tip de intervenție există riscul de recidivă.

În cazul embolizării nu-i necesară anestezia

Procedura mai nouă - embolizarea - este o abordare cu totul diferită, care aparţine radiologiei intervenţionale. Nu este un tratament chirurgical, ci unul endovascular, deci care se realizează prin interiorul vaselor de sânge. Astfel, nu există incizii, tăieturi sau anestezie, pacienta este trează pe tot timpul procedurii și nu există o perioadă de recuperare. Cu ajutorul procedurii de embolizare se navighează prin interiorul vaselor de sânge, pornind de la nivelul mâinii până în arterele uterine ce alimentează fibroamele uterine. Sunt tratate simultan toate fibroamele, indiferent de dimensiunea, numărul sau de localizarea lor, în timp ce uterul rămâne un organ vascularizat, cu artere uterine permeabile, adică un organ funcţional şi fertil. La 24 de ore de la embolizare, pacientele sunt externate și li se recomandă administrarea unor pastile timp de trei zile.

În timp ce la nivel mondial 20% dintre femei recurg la histerectomie, 20% la miomectomie (scoaterea ţesutului afectat) și 60% la embolizare (tehnica prin care se blochează vasele de sânge care alimentează fibromul uterin), la noi în ţară, majoritatea doctorilor recomandă pacientelor histerectomia. Înainte de a accepta intervenția propusă de medic, ar fi bine să mai cereți și o a doua opinie medicală

Rezolvaţi problema înainte de sarcină

În cazul depistării fibromului pe timpul sarcinii nu sunt posibile nici embolizarea, nici tratamentul medicamentos și nici chirurgia, motiv pentru care formațiunea este doar atent supravegheată. Însă atunci când pacienta își doreşte un copil, ideal este să facă un control medical înainte, astfel încât să ştie că uterul este un mediu bun și fără riscuri pentru copil, să nu aibă surprize neplăcute mai târziu. Oricum, dacă problema este depistată înainte și tratată, apoi sunt urmate întocmai indicațiile medicului, sarcina poate fi obținută fără probleme.

Add comment


Security code
Refresh