Main menu

header

550 14 1de Cristina Cristache

Alimentaţia nesănătoasă, bogată în alimente procesate, nu poate păcăli creierul, ce aşteaptă hrană plină de vitamine şi minerale. Acesta este motivul pentru care ne îngrăşăm excesiv, ni se face foame repede, ne simţim obosiţi, iar energia fizică şi psihică ne lipseşte cu desăvârşire.

Corpul îşi face rezerve şi stochează sub formă de grăsimi caloriile

O alimentaţie bazată pe produse procesate, printre care mezelurile, pateurile, unele produse de panificaţie, dulciurile, semipreparatele, dar, mai nou, şi lactatele, carnea de orice fel şi ouăle, conţine din belşug diverse substanţe chimice pentru conservare, potenţarea gustului, înlocuirea aromelor naturale care se pierd în timpul procesului de fabricare, mult zahăr, multă sare, coloranţi de toate felurile şi chiar antibiotice. Ingerând constant astfel de produse, creierul se consideră „privat de hrană”. De aceea, corpul îşi face rezerve şi stochează sub formă de grăsimi caloriile din aceste alimente şi, de asemenea, apare nevoia de a consuma tot mai mult acest gen de hrană, reacţie similară cu o dependenţă.

Cumpărați întâi fructe, legume și semințe

A mânca natural poate fi o adevărată provocare în ziua de azi, însă specialiştii ne învaţă cum să stăm departe de tot ce arată bine, dar ne face rău. Aşadar, când mergeţi la cumpărături, umpleţi mai întâi coşul cu alimente crude: fructe cât mai multe, legume, rădăcinoase, verdeţuri şi seminţe, după care îndreptaţi-vă către raioanele de carne şi peşte, tot proaspete. Dacă vi se face poftă de ceva dulce, nu daţi buzna spre rafturile cu bunătățuri ambalate, ci mai degrabă gândiţi-vă la un desert pe care îl puteţi prepara acasă, controlând zahărul şi chimicalele ingerate.

Dacă poftiți la sucuri, nu uitaţi că aveţi coşul deja plin de fructe din care puteţi crea propriile combinaţii delicioase, hrănitoare şi răcoritoare.

Atenţie! Tot ce arată bine de regulă îngraşă, iar studiile au demonstrat că obezitatea şi chiar simpla creştere a circumferinţei abdominale sunt strâns legate de mic- şorarea, la propriu, a creierului. Cercetările au semnalat că cel mai afectat este hipocampusul - parte a creierului responsabilă cu memoria şi reamintirea.

Zaharurile rafinate cresc inflamaţia celulară

Dacă până acum o gustare dulce din comerţ vă făcea să vă preocupaţi mai mult pentru siluetă decât pentru sănătate, e momentul să inversaţi logica. Zaharurile rafinate cresc inflamaţia celulară şi reduc fluxul de sânge la creier. Rezultatul ingnorării acestui fapt poate produce cu uşurinţă un accident vascular cerebral, care, chiar dacă nu este întotdeauna fatal, provoacă leziuni greu de recuperat. Pentru a înlocui nevoia de dulce rafinat cu dulce sănătos, consumaţi fructe de soc, care sunt bogate în flavonoide, compuşi responsabili pentru funcţionarea normală a creierului, afine, dar şi căpşuni, ce vor reduce inflamaţia de la nivel celular şi vă vor umple de energie.

Consumați nuci și pește gras

Ziua bună se vede de dimineaţă, şi de aceeaşi părere este şi creierul nostru. Ca urmare, acesta aşteapă zilnic micul dejun, adică momentul în care ne refacem stocul de energie consumat. Cum creierul nu doarme niciodată, cel mult se relaxează din când în când, ar fi bine ca masa de dimineaţă să o începem cu fructe, legume, proteine şi alimente bogate în acizi graşi şi Omega 3. Proteinele conţin aminoacizi, mai ales triptofan, care ajută la producerea serotoninei şi controlează eliberarea de zahăr în sânge. Ideale sunt şi nucile, mai ales soiul pecan, dar şi peştele gras. Nucile pecan sunt, conform studiilor în materie, cel mai bogate în antioxidanţi. Introduceţi aceste alimente la una dintre mese, de cel puţin trei ori pe săptămână, căci celulele creierului, ca şi altele din sistemul nervos, au nevoie de grăsimi specializate, mai ales acizi graşi şi Omega 3. Un astfel de obicei sănătos va scădea considerabil riscul de degenerare neuronală!

Sfecla, varza şi ridichile oxigenează celulele

Studiile spun că nitraţii naturali din sfeclă, varză şi ridichi cresc circulaţia sangvină la nivelul creierului. Legumele de acest gen sunt şi bogate în fibre, ceea ce influenţează pozitiv sănătatea intestinului gros, ale cărui tulburări provoacă migrene şi oboseală. La fel de bune pentru creier sunt şi alimentele bogate în amidon, precum pâinea, orezul şi cartofii, căci contribuie la menţinerea unui nivel optim de glucoză în sânge. Toate acestea sunt însă insuficiente fără un aport optim de apă. Apa este vitală pentru creier, iar lipsa hidratării provoacă la rândul ei dureri de cap, nervozitate şi reduce capacitatea de concentrare.

Evitaţi alcoolul, fumatul şi aditivii

Cele mai dăunătoare pentru sănătate, dar şi pentru creier sunt grăsimile saturate şi zaharurile. Grasimile saturate cel mai periculoase se găsesc în uleiurile hidrogenate de palmier sau cocos, folosite frecvent în industria de patiserie şi fast-food. Acestea sunt considerate bombe de radicali liberi, ce explodează din momentul ingerării. La fel de multe grăsimi saturate mai conţin şi untul, al cărui consum frecvent creşte colesterolul rău, nuca de cocos uscată, grăsimile animale transformate în seu, untură, slănină şi grăsimile vegetale de genul margarinelor. Acestea provoacă cheaguri de sânge în artere şi obstrucţionează fluxul sangvin şi alimentarea cu oxigen şi nutrienţi a creierului. Zahărul rafinat şi în exces provoacă iritabilitate, lipsă de concentrare şi somnolenţă, dar la fel de distrugătoare pentru creier sunt şi consumul de alcool, fumatul, care duc la constricţie şi implicit scad fluxul de sânge către creier, cafeina, care, consumată în cantităţi mari, are acelaşi efect ca tutunul, dar şi substanţele chimice precum aditivii alimentari şi îngrăşămintele.

PONTURI

  • Coacăzele fac creierul ager
  • Legumele verzi produc serotonină, ce contribuie la starea de bine şi controlează ciclul veghe-somn
  • Turmericul combate declinul mintal

Add comment


Security code
Refresh

bp iulie all 30010