Main menu

header

Părintele Ghelasie de la Mănăstirea Frăsinei a dezvăluit ucenicilor tainele medicinei isihaste: Mobiloterapia, curăţarea de toxine prin mişcare

635 23 1de Luana Mare şi Alexandru Brădescu

Părintele Ghelasie (medalion) de la Mănăstirea Frăsinei, cunoscător cu duhul şi dezlegător cu rugăciunea, a lăsat o moştenire nepreţuită celor care vor să aibă grijă duhovniceşte de suflet, dar şi de trup, pentru că în ambele sălăşluieşte lucrarea lui Dumnezeu. Plecat din această viaţă la numai 59 de ani, în 2003, după ce s-a nevoit timp de 30 de ani la „Athosul românesc”, mai precis la Mănăstirea Frăsinei, părintele s-a remarcat şi prin grija pentru alimentaţie, hrănire, dar şi rugăciune şi mobiloterapie, adică exerciţiu fizic prin care, spunea el, se face o igienizare a corpului. „Sunt copii şi tineri foarte debili fizic, precum şi bătrâni sclerozaţi, intelectuali anemici, tocmai din lipsa de mobilitate-mişcare”. Părintele Ghelasie i-a sfătuit pe toţi cei care-l căutau şi-i cereau învăţături despre tămăduirea suferinţelor lor sau pentru a dobândi trăirea mistică duhovnicească. El a insistat, de-a lungul vieţii, pe medicina isihastă, un concept de orientare direct creştină. Potrivit doctrinei isihaste, creștinul sau monahul trebuie să trăiască în pace și în liniște, în armonie cu Dumnezeu, cu natura şi cu întregul mediu, împăcând trupul cu sufletul, menținându-se astfel într-o stare contemplativă. Învăţăturile părintelui isihast Ghelasie privind sfaturile despre îngrijirea trupului au fost adunate într-o carte, „Medicina isihastă”, în care sunt explicate şi principiile mobiloterapiei.

Read more: Părintele Ghelasie de la Mănăstirea Frăsinei a dezvăluit ucenicilor tainele medicinei isihaste:...

Călugării francezi au dăruit românilor moaşte din Sfântul Antonie cel Mare

634 26 1de Luana Mare

Una dintre bisericile cu mare căutare printre credincioşii ortodocşi, Biserica „Sfântul Antonie” Curtea Veche din Bucureşti, primeşte la 4 iulie moaştele Sfântului Antonie cel Mare, părintele monahismului, unul dintre sfinţii care mijlocesc îndeplinirea dorinţelor celor care se roagă cu credinţă. Preţioasele moaşte au fost primite în dar de la abaţia din Grenoble, locul unde sălăşluiesc de aproape 1.000 de ani. La 4 iulie, racla cu moaştele Sfântului, confecţionată la Atelierele Patriarhiei Române, va fi aşezată în Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” Curtea Veche din Bucureşti, moment ce va fi marcat printr-un eveniment special în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Despre aducerea acestor moaşte la Bucureşti ne-a vorbit părintele Gheorghe Zaharia, preotul paroh al Bisericii „Sfântul Antonie cel Mare” .

Read more: Călugării francezi au dăruit românilor moaşte din Sfântul Antonie cel Mare

De Sânziene se împlinesc 556 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Turnu, ridicată de Vlad Ţepeş lângă Ploieşti „Dumnezeu a făcut aici miracole prin oamenii pe care i-a trimis“

633 24 1de Luana Mare şi Claudiu I.

La aproximativ 80 de kilometri de Bucureşti, într-o oază verde plină de trandafiri şi de petunii, între lanurile de lavandă şi de gălbenele se află Mănăstirea Turnu, ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş. De două ori pe săptămână, joi seară şi duminică, curtea mănăstirii devine neîncăpătoare pentru mulţimea de lume adunată să asiste la slujba Sfântului Maslu sau la priveghere. Se perindă peste 1.000 de persoane la fiecare sfârşit de săptămână, iar părintele stareţ Valentin Ieromonahul (foto) spune că Mănăstirea Turnu a fost şi este protejată de sfinţi martiri şi domnitori importanţi de-a lungul vremii. Ctitorie a lui Vlad Ţepeş, conform pisaniei datate 24 iunie 1461, biserica din curtea obştii de mănăstire de la Târgşor a fost refăcută pe vremea lui Constantin Brâncoveanu şi a lui Antonie, socrul domnitorului. Cel mai probabil aici şi-a găsit Maria, soţia martirului, liniştea după masacrul în care domnitorul şi fiii săi au fost ucişi la Constantinopol, iar familia din ţară împrăştiată pe la moşii. Despre tainele mănăstirii voievodale, redeschisă vieţii de obşte după perioada comunistă, ne-a vorbit stareţul acesteia, Valentin Ieromonahul, cel care de 20 de ani trudeşte pentru a-i reda măreţia, frumuseţea şi spiritualitatea de odinioară.

Read more: De Sânziene se împlinesc 556 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Turnu, ridicată de Vlad Ţepeş lângă...

Masca mortuară a lui Mihai Eminescu, efigie preţioasă la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou“

632 26 1de Ingrid Baciu

15 iunie 1889 a fost fatidica zi pentru poporul român şi pentru cultura noastră în care geniul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, ne părăsea, în chip fizic, pentru totdeauna. Prohodim astfel, la această dată, conform spuselor sfinţilor părinţi, un spirit care nu ne va părăsi nicicând.

Read more: Masca mortuară a lui Mihai Eminescu, efigie preţioasă la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou“

Mănăstirea Antim a fost construită sub semnul milosteniei

631 22 1de Luana Mare

„Biserica asta a Tuturor Sfinţilor hramul s-a făcut cu vrerea lui Dumnezeu, fire-a tuturora Subt Ştefan, cel care poartă numele Cantacuzino, Stăpân strălucit al Ţării Româneşti vestite, de către arhi-pastorul Antim Ungro-Vlahul, cel din Ivir, cum se vede din temelie”. Aceasta este piatra de temelie a Mănăstirii Antim, una dintre cele mai frumoase ctitorii bucureştene, un remarcabil monument de arhitectură, pictură și sculptură din România, mănăstire sfinţită în anul 1715 de întemeietorul ei, mitropolitul Antim Ivireanul. Despre istoricul mănăstirii ne-a vorbit ierodiaconul Antipa Burghelea, care vieţuieşte în mănăstire de patru ani.

Read more: Mănăstirea Antim a fost construită sub semnul milosteniei

Preot Constantin Necula: „Violenţa în familie înseamnă lipsă de educaţie interumană“

630 22 1de Luana Mare

Implicat activ în numeroase proiecte sociale demarate de Patriarhie, printre care şi unul dedicat violenţei în familie, profesor universitar doctor la Universitatea din Sibiu, preotul Constantin Necula (foto) este convins de faptul că toate aceste derapaje de la firesc vin în primul rând din cauza lipsei de educaţie în care se complace o parte importantă a românilor. Poate unul dintre cele mai importante proiecte, pentru care are o dăruire aparte, este cel care îi vizează pe copiii abuzaţi, victime inocente ale adulţilor.

Read more: Preot Constantin Necula: „Violenţa în familie înseamnă lipsă de educaţie interumană“

Uimitoarele temple subterane

630 23 1de Roxana Istudor şi Claudiu I.

În cele mai multe cazuri, locurile în care se roagă oamenii tind să se înalțe spre cer și privesc în sus pentru a căuta ajutor de la Dumnezeu. Dar asta nu a fost valabil mereu și peste tot. În vechime, strămoșii omului modern coborau în adâncul pământului în căutarea luminii divine. Unele dintre aceste spații subterane de rugăciune există și astăzi.

Read more: Uimitoarele temple subterane

Biserica Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, primul lăcaş românesc din Constanţa

629 26 1de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea

Străbătută de drumuri care au ajuns până în centrul Imperiului Roman, Dobrogea a cunoscut încă din primele veacuri răspândirea religiei creștine. Pe vârful pe- ninsulei ce formează vechea așezare Tomis se află primul lăcaş românesc ridicat după Războiul de Independență, Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Read more: Biserica Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, primul lăcaş românesc din Constanţa

Prinţesa Cătălina Teodora Brâncoveanu, urmaşa domnitorului Constantin Brâncoveanu, în exclusivitate pentru cititorii „Taifasuri“: „Iubirea de aproape şi de ţară am moştenit-o din generaţie în generaţie de la strămoşul nostru“

628 26 1de Ingrid Baciu

Ce este destinul unui om fără ştiinţa trecutului său, fără a-şi înţelege moştenirea spirituală, ce devine, implicit, parte a misiunii vieţii sale? Şi totuşi, veţi spune că... Atunci când vorbim despre viaţa unui om obişnuit, acest trecut nu pare să facă obiectul unor preocupări consecvente şi coerente, neexistând un interes justificat în acest sens. Atunci însă când vorbim despre un moştenitor al unei familii cu un trecut implicat în istoria unui neam, a unei naţiuni, situaţia se schimbă radical. În interviul de faţă, cu toţii vom interfera pentru un timp cu un destin de excepţie, dat de un trecut şi de un prezent fără egal. Protagonista acestui dialog este prinţesa Cătălina Teodora Brâncoveanu, urmaşa ilustrei familii domnitoare a Brâncovenilor.

Read more: Prinţesa Cătălina Teodora Brâncoveanu, urmaşa domnitorului Constantin Brâncoveanu, în...

Calendarul creştin-ortodox se îmbogăţeşte cu patru sfinţi români la 14 mai: Sunt canonizaţi Iacob, Sila, Paisie şi Natan de la Putna

627 26 1de Luana Mare şi Alexandru Filcu

În primăvara anului 1990, un monah putnean, retras pe locul fostului schit, a văzut o lumină cerească deasupra pronaosului vechii biserici ruinate, lumină care a înconjurat lăcaşul, apoi s-a făcut nevăzută. La scurt timp, când s-a început refacerea schitului, în pronaosul vechii biserici, acolo unde monahul a văzut plutind lumina, s-au descoperit mormintele celor trei cuvioși: Sila, Paisie și Natan, în care se aflau osemintele lor, galbene precum ceara și răspândind bună mireasmă. În următorii ani au avut loc numeroase vindecări în urma rugăciunilor la racla lor, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât trecerea în rândul sfinților a cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei. Proclamarea solemnă a canonizării celor trei cuvioşi, împreună cu cea a Mitropolitului Moldovei acelor vremuri, Iacob Putneanul, are loc duminică, 14 mai, la Mănăstirea Putna, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare.

Read more: Calendarul creştin-ortodox se îmbogăţeşte cu patru sfinţi români la 14 mai: Sunt canonizaţi Iacob,...

Istoricul Adrian Nicolae Petcu a descoperit documentul prin care Arsenie Boca a fost dat afară, la 14 mai 1959, de la Prislop: „Părintele a fost scos din mănăstire printr-un act abuziv şi fără judecată monahicească“

627 27 1de Luana Mare

S-au scurs 58 de ani de când părintele Arsenie a fost nevoit să dezbrace haina preoţească, să o pună-n cui şi să iasă definitiv pe poarta Mănăstirii Prislop într-un costum civil, cumpărat de ocazie. La 14 mai 1959 a fost alungat, la fel şi maicile care formau obştea, iar prigoana sa avea să se încheie după ani de suferinţe îndurate în tăcere şi în sfinţenie. Un document de mare însemnătate pentru reconstituirea vieţii părintelui a fost descoperit recent în arhivele Arhiepiscopiei Aradului de istoricul Adrian Nicolae Petcu (medalion), membru în comisia de cercetare teologico-ştiinţifică a vieţii şi activităţii părintelui, care a acceptat să destăinuie cititorilor revistei TAIFASURI premisele şi implicaţiile acestui act emis de autorităţile bisericeşti ale vremii şi care au schimbat definitiv destinul celui care avea să fie considerat peste ani poate cel mai de seamă duhovnic român. Era în primăvara anului 1959, când, după încercări eşuate de a-l determina pe părintele Arsenie să renunţe la activitatea sa duhovnicească, ce aduna mulţime de lume la chilia sa de la Prislop, aşa cum se întâmplase şi cu ani în urmă la Sâmbăta de Sus, în Făgăraş, puterea comunistă încerca o nouă metodă, după cum ne-a relatat istoricul Adrian Nicolae Petcu.

Read more: Istoricul Adrian Nicolae Petcu a descoperit documentul prin care Arsenie Boca a fost dat afară, la...