Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Retete naturiste

  • 1
  • 2
  • 3
Prev Next

Ceaiul de sunătoare calmează sistemul ne…

de Daniela Anton Sunătoarea este una dintre plantele cel mai cunoscute folosite în fitoterapia din întreaga lume. În compoziţia ei au fost identificaţi peste 15 compuşi activi, printre care acidul valerianic,...

Read more

Durerea de ureche trece cu muşetel

de Daniela Anton Durerile de urechi şi otita sunt necazuri cu care se confruntă atât copiii, cât şi adulţii, mai ales în sezonul rece. Cum trataţi aceste simptome? Iată câteva remedii...

Read more

Anghinarea tratează colesterolul mărit

de Gabriela Niculescu Anghinarea e una dintre plantele din regiunea mediteraneană cel mai cunoscute, fiind utilizată nu doar în gastronomie, ci şi în scopuri medicinale, datorită proprietăţilor curative extrem de variate....

Read more

Pagina de slăbit

Scăpaţi de stratul adipos cu dieta Low-Carb

de Elena Nedelcu

Carbohidraţii, cunoscuţi şi sub denumirea de glucide, au un rol important în metabolism şi reprezintă principala sursă de energie a organismului. Aceştia sunt de trei feluri: simpli, care datorită structurii lor pot fi metabolizaţi rapid şi convertiţi în grăsime, complecşi, care sunt procesaţi mai lent, dar sunt transformaţi în energie, şi fibre, care au un rol important în procesul de digestie. Dacă reduceţi numărul glucidelor, puteţi să mâncaţi orice fără să vă îngrăşaţi sau chiar să slăbiţi. Aceasta este una dintre cele mai în vogă diete, şi anume dieta Low-Carb (săracă în carbohidraţi).

Duce la scăderea producţiei de insulină
Caloriile consumate zilnic sunt, pe de o parte, calorii care se ard în urma activităţilor fizice, iar, de cealaltă parte, sunt calorii necesare menţinerii sănătoase a organismului. Tot ceea ce rămâne în plus, după ce aceste calorii sunt consumate, se transformă în grăsime corporală. Regimurile în care se recomandă consumul redus de carbohidraţi se bazează pe principiul că orice dietă Low-Carb duce la scăderea producţiei de insulină, rezultând transformarea grăsimilor depozitate în sursă de energie. Aşadar, dacă organismul nu îşi primeşte porţia de glucide, atunci foloseşte din rezerve, adică din stratul adipos. Prin urmare, aşa veţi pierde kilogramele în plus.
După fiecare masă bogată în carbohidraţi, nivelul de zahăr din sânge creşte şi stimulează pancreasul să producă insulină, care la rândul ei transportă glucoza la nivelul ţesuturilor musculare şi adipoase. Excesul de insulină are ca efect secundar stocarea surplusului de zahăr din sânge sub formă de depuneri de grăsime. O altă problemă a excedentului de insulină constă în scăderea nivelului de zahăr, ceea ce cauzează stări de oboseală şi poftă de mâncare. Astfel, ciclul se repetă, ajungându-se să se consume din ce în ce mai mult dulce şi mai multă mâncare. Este demonstrat faptul că un nivel ridicat de insulină are efecte negative asupra organismului, incluzând chiar îmbătrânirea prematură. În concluzie, în urma unei diete cu un aport glicemic scăzut, adică mai puţini carbohidraţi care provin din zahăr şi amidon, se poate pierde grăsimea depozitată, se reduce producerea de insulină şi organismul este mult mai sănătos.

Un mod de viaţă
Dieta Low-Carb implică reducerea carbohidraţilor din meniul zilnic şi creşterea aportului de proteine şi grăsimi. Prin reducerea carbohidraţilor înţelegându-se eliminarea zahărului, amidonului şi fructozei şi nicidecum a fibrelor, fructelor şi legumelor. Deci, dacă doriţi să limitaţi consumul zilnic de carbohidraţi trebuie să renunţaţi, fără regrete, la paste, pâine, cereale, alcool, dulciuri de tot felul, cartofi, fructe uscate, chipsuri şi orez. Atenţie însă! Regimurile fără carbohidraţi pot da rezultate destul de bune, dar, dacă doriţi să păstraţi pe termen lung aceste rezultate satisfăcătoare, trebuie să transformaţi dieta Low-Carb într-un mod de viaţă.

Trecerea se face treptat
Prima fază a regimului (două săptămâni) constă în scăderea consumului de carbohidraţi, astfel încât organismul să fie obligat să înceapă cetoza (în lipsa glucidelor, corpul trece la arderea grăsimilor). Aceasta cauzează o scădere a apetitului, pentru că este unul dintre mecanismele de protecţie ale organismului. În această perioadă este interzis consumul de cereale, cartofi, dulciuri, pâine, fructe şi legume.
În cea de-a doua fază se introduc în alimentaţie fructe şi legume, dar în cantităţi mici. Această etapă durează până în momentul în care aţi atins greutatea dorită. Ultima fază, dar şi cea mai importantă, ţine toată viaţa. De acum încolo aveţi voie să introduceţi zilnic câţiva carbohidraţi cu indice glicemic scăzut.

Plan pentru şapte zile
Luni

Mic dejun: două ouă omletă cu cârnaţi şi ardei roşu prăjit.
Prânz: un sandviş cu două felii de pâine de secară, carne conservată de vită, brânză, varză şi salată verde cu lămâie.
Cină: piept de pui la grătar, cu sparanghel fiert la aburi şi salată mixtă.
Marţi
Mic dejun: două ouă fierte cu somon afumat, sos de smântână cu mărar şi o roşie.
Prânz: muşchi de vită la grătar, cu garnitură de broccoli şi conopidă fierte şi salată verde cu ulei de măsline şi sos balsamic.
Cină: piept de pui cu ierburi, broccoli cu parmezan la cuptor şi salată de andive şi ridichi.
Miercuri
Mic dejun: o brioşă fără zahăr şi un ou fiert tare.
Prânz: salată Cobb (avocado, roşii, carne de pui fiartă, ou fiert tare, brânză cu mucegai, bacon şi lăptuci) cu ulei de măsline şi oţet balsamic.
Cină: somon cu sos wassabi, fasole verde la aburi şi salată de varză.
Joi
Mic dejun: omletă cu două felii de şuncă şi o felie de pâine de secară.
Prânz: salată din creveţi fierţi, salată verde, roşii şi ulei de măsline.
Cină: cotlete de miel fript, salată verde cu ciuperci şi ulei de măsline şi oţet balsamic.
Vineri
Mic dejun: seminţe de floarea-soarelui, nuci şi alune crude.
Prânz: salată de alge, cu ton şi roşii.
Cină: muşchi de porc prăjit, cu sote de spanac şi ardei roşu.
Sâmbătă
Mic dejun: un cârnat şi două felii de brânză Cheddar.
Prânz: vită la cuptor, cu salată de broccoli crud, ulei de măsline şi suc de lămâie.
Cină: ton la grătar cu boia din ardei iute şi frigărui cu dovlecei şi ciuperci.
Duminică
Mic dejun: un ou fiert, o felie de pâine de secară, un castravete şi două felii de caşcaval.
Prânz: salată din friptură de curcan, brânză, ceapă roşie, salată verde şi roşii, cu ulei de măsline şi oţet balsamic.
Cină: supă de legume şi piure de fasole verde, mazăre şi praz.

Alimente recomandate

Iată câteva idei de alimente Low-Carb: carne, ouă, lactate, brânzeturi de orice fel, uleiuri, fructe cu conţinut mic de zahăr (lămâie, rubarbă, mure, zmeură, coacăze negre şi roşii, merişoare, avocado), fructe cu un conţinut mediu de zahăr (căpşuni, papaya, mere, pepene roşu şi galben, piersici, nectarine, afine, caise, grepfrut), spanac, salată, leurdă, pătrunjel, ţelină, ridichi, alge de mare, varză, ciuperci, castraveţi, roşii, asparagus, broccoli, conopidă, ardei verde şi galben, ardei iuţi verzi, dovlecei, ceapă şi usturoi verde, praz, vinete, ceapă, dovleac, nuci, seminţe şi alune crude.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează