Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

Nichita Stănescu, un poet dumnezeiesc

14-00-1de Elena Şerban

Nichita Hristea Stănescu a fost unul dintre cei mai mari poeţi ai limbii „dumnezeiesc de frumoasă”... cea română.

Zborul: de la Icar la „gigantul cerurilor”

24-09-1de Elena Şerban

- Pe 18 martie se împlinesc 104 ani de când Traian Vuia a zburat pentru prima oară!

La 18 martie 2010, omenirea sărbătoreşte 104 ani de zbor cu un aparat mai greu decât aerul. Acest eveniment a fost posibil graţie ideilor geniale ale unui român, Traian Vuia.

Remedii bizare ce funcţionează (I)

de Ana Trifan

La prima vedere, ar putea părea cam ciudate şi poate vă vor duce cu gândul la „leacurile băbeşti”. Multe dintre remediile bizare pe care vi le prezentăm au fost însă studiate de specialişti, iar ei le-au recunoscut meritele. Data viitoare, când o să vă doară capul, aţi putea rezolva problema cu un creion. Puneţi nişte îngheţată în frigider! Aceasta vă va fi de folos când vă veţi arde gura cu ceva fierbinte. Iar când vă va creşte tensiunea, ascultaţi nişte muzică. Acestea sunt doar câteva dintre remediile bizare şi ieftine ce vă pot scoate însă din mari necazuri.

Cuza, primul domnitor al României

13-00-1de Elena Şerban

Cunoscut ca primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 18 martie 1820, la Bârlad. Membru al unei familii de boieri, Cuza a avut o educaţie înaltă şi a devenit ofiţer în armata moldovenească.

Albert Einstein şi Teoria Relativităţii

14-01-1de Elena Şerban

S-a născut la 14 martie 1879, într-o familie de evrei din oraşul german Ulm. Iniţial nu a dovedit aptitudini deosebite. De fapt, familia a avut impresia că ar fi retardat, pentru că nu a vorbit până la 3 ani. Apoi, creierul său parcă a explodat şi, încet, Albert a început să înţeleagă lumea mai bine decât toţi ceilalţi. La 12 ani a învăţat singur geometria euclidiană. La 16 ani a dat admitere la Universitatea Politehnică elveţiană, dar a picat. A fost admis anul următor, însă a rămas dezamăgit de cursuri.

Ritualuri tibetane împotriva îmbătrânirii

de Cristina Tache

Tinereţea veşnică este dorinţa supremă a oricărei femei. Cum nu s-a descoperit încă elixirul tinereţii, trebuie să ne folosim de alte metode prin care să rămânem frumoase cât mai mult timp. Cele cinci ritualuri tibetane au o vechime de 2.500 de ani şi reprezintă o formă de yoga, utilizând însă mişcări mai puţin statice. Practicate chiar şi de călugării tibetani, acestea au efecte extraordinare asupra organismului. Vă propunem să le încercaţi şi să observaţi singure rezultatele filozofiei tibetane asupra omului.

Michelangelo, un geniu al Renaşterii

18-01-1de Elena Şerban

Alături de Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti este unul dintre cei mai importanţi artişti ai perioadei de vârf a Renaşterii. Acesta a excelat atât în pictură, sculptură şi arhitectură, cât şi în poezie. Trebuie menţionat faptul că genialul artist este autorul picturii Capelei Sixtine, a statuii lui David ce se găseşte la Muzeul Academiei din Florenţa şi a statuii Pieta, ce „locuieşte” la Basilica San Pietro din Roma. Michelangelo s-a născut la 6 martie 1475, în Florenţa, el fiind al treilea din cei cinci copii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni şi ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. Dragostea pentru marmură, cu care Michelangelo va face carieră mai târziu, i-a fost insuflată de doica sa. S-a declarat îndrăgostit de sculptură, dar mai apoi a descoperit pictura, motiv pentru care devine ucenic în cel mai vestit atelier de profil din Florenţa.

Mărţişorul, amuletă şi simbol al primăverii

doina isfanonide Cristina Tache

Originile mărţişorului se leagă de o veche sărbătoare, Matronalia, celebrată în Imperiul Roman, când Anul Nou era în prima zi a primăverii, la 1 martie. În România, cercetările arheologice au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, vechi de 8.000 de ani. Aşadar, această dată festivă a supravieţuit până în zilele noastre, simbolul său fiind considerat o amuletă. Despre practicile şi semnificaţiile acestei zile speciale ne-a vorbit Doina Işfănoni (foto), etnolog şi director ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, din Bucureşti.

Cele mai importante descoperiri ştiinţifice ale anului trecut

de Cristina Tache

2009 a fost un an prolific din punct de vedere al descoperirilor şi al invenţiilor. Oamenii de ştiinţă au reuşit să uimească din nou întreaga lume prin experimentele care, până nu demult, ţineau doar de domeniu ştiinţifico-fantastic. Teleportarea, redarea vederii unei persoane oarbe sau vaccinul anti-SIDA sunt câteva dintre realizările cercetărilor.

Reformistul Mihail Gorbaciov

10-01-1de Elena Şerban

Hulit de unii şi admirat de alţii, Mihail Sergheevici Gorbaciov (79 de ani) este liderul sovietic care a permis căderea comunismului în Europa de Est. Fostul secretar general al Partidului Comunist Sovietic s-a născut la 2 martie 1931, într-o familie de ţărani din satul Privolnoe, Stavropol (sud-vestul Rusiei). Copilăria i-a fost marcată de faptul că bunicii săi au fost deportaţi de Stalin. S-a dovedit muncitor din adolescenţă: la şcoală (era primul în clasă), la fermele agricole unde a lucrat ca mecanizator şi în familie. A primit Ordinul Steagul Roşu pentru Muncă, deşi avea doar 16 ani. Distincţia i-a „deschis uşile”. După terminarea Facultăţii de Drept s-a înscris în Partidul Comunist, ajungând să-l conducă la 11 martie 1985.

Dragobetele, sărbătoarea iubirii şi a tinereţii

doina isfanonide Cristina Tache

În vechile calendare, luna februarie era considerată ultima de iarnă, iar ziua de 24, numită şi „cap de primăvară”, marca începutul anului agricol şi ieşirea ursului din bârlog. Prin câteva obiceiuri se anunţa sfârşitul iernii şi reînnoirea timpului. Tot la 24 februarie se celebrează şi Dragobetele, considerat sărbătoarea iubirii. O tradiţie cu rădăcini în istoria tracilor, această zi şi-a păstrat simbolistica şi în zilele noastre, devenind sărbătoarea românească a dragostei. Am stat de vorbă cu doamna Doina Işfănoni (foto), etnolog şi director ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, despre semnificaţiile şi obiceiurile corespondentului românesc al Sfântului Valentin.