Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

577 30 1de Andrei Dicu

La 24 mai 1941 s-a născut, la Duluth, în Minnesota (SUA), celebrul cântăreț, compozitor, regizor şi poet Bob Dylan. Pe numele său adevărat Robert Allen Zimmerman, artistul s-a remarcat drept un militant împotriva războiului şi susţinător fervent al drepturilor omului. Muzician polivalent (voce, chitară, bas, pian, orgă electronică şi… muzicuţă!), Dylan este „ultimul mohican” al pionierilor muzicii folk.

O familie rigidă de evrei ruşi

„Blowin’ in the Wind”, „Only a Pawn in Their Game”, „All Along the Watchower” şi „Things Have Changed” sunt câteva dintre piesele care nu mai au nevoie de nicio prezentare, fiind cunoscute de mai toţi melomanii. Comparabil cu o adevărată enciclopedie muzicală, Dylan provine dintr-o familie, Zimmerman, de imigranţi evrei din Rusia. În adolescenţă şi-a schimbat numele de familie din Zimmerman în Dylan, fascinat fiind de personalitatea şi de opera poetului Dylan Thomas, şi a început să călătorească de-a lungul şi de-a latul Statelor Unite, imitându-l pe cântăreţul american protestatar Woody Guthrie. De altfel, marcat de mentalitatea rigidă a părinţilor, care nu vedeau cu ochi buni stilul său rebel, Dylan a declarat: „Se întâmplă să te naşti din părinţi greşiţi, care îţi dau un nume greşit. Ţine doar de tine să ţi-l schimbi aşa cum pofteşti. La urma urmelor, trăim într-o ţară liberă”.

Carieră fulminantă, marcată de dese schimbări de stil

577 30 2A debutat în cafenelele din Greenwich Village, iar la începutul anilor ’60 îşi lansează albumele. Melodiile sale, în frunte cu „Blowin’ in the Wind”, au devenit imnuri ale mişcării pentru drepturi civile, iar piesa „Mr. Tambourine Man” a fost percepută ca o apologie a drogurilor. În 1965, Dylan a adoptat instrumentele electrice şi ritmurile „rock and roll”, realizând o schimbare majoră în privinţa stilului. Albumele de referinţă, „Highway 61 Revisited” (1965) şi „Blonde on Blonde” (1966) l-au consacrat ca figură marcantă, iar versurile sale, inspirate parţial de mişcarea „beat”, au influenţat ulterior complexitatea poetică a muzicii pop. Totuşi, în 1966, în viaţa acestuia s-a petrecut o nouă schimbare care i-a lăsat pe fani cu gurile căscate. În urma unui accident de motocicletă, şi-a transformat semnificativ stilul şi a lansat câteva albume (precum „Nashville Skyline”, în 1969) care au şocat publicul cu tonul lor reflexiv, în surdină, şi prin prezenţa elementelor de „country music”.

Joan Baez, Mark Knopfler şi Tom Petty, colaboratori şi colegi de şpriţ

Bob nu excelează doar în ceea ce priveşte valoarea creaţiei. Să spunem că, deşi a adoptat numele Dylan, artistul a mai folosit o serie de pseudonime atât în viaţa de zi cu zi, încercând să evite taxele mari impuse de Guvernul SUA, cât şi din punct de vedere profesional, dacă ne referim la colaborările ocazionale la albumele prietenilor apropiaţi. Dintre numele cu care s-a semnat, enumerăm: Serghei Petrov, Jack Frost, Lucky Wilbury, Boo Wilbury, Elston Gunnn, Blind Boy Grunt, Bob Landy, Robert Milkwood Thomas şi Tedham Porterhouse. A lucrat, de-a lungul timpului, cu artişti şi trupe celebre precum Joan Baez, The Byrds, Johnny Cash, Mark Knopfler, Grateful Dead şi Tom Petty and the Heartbreakers. Cu mulţi dintre aceştia a rămas prieten pe viaţă şi a petrecut de sute de ori la vila sa de la periferia oraşului Los Angeles, spre deliciul presei, care deseori a relatat pe larg beţiile şi excesele, devenite obişnuinţă la „ranch-ul” lui Bob.

Marea iubire Sara şi Carolyn, cea pusă pe scandal

577 30 3577 30 4Desele escapade bahice şi narcotice, la care erau primiţi gazetari şi reporteri tv, i-au adus lui Dylan două divorţuri. Artistul a fost căsătorit cu actriţa Sara Dylan (în perioada 22 noiembrie 1965 - 29 iunie 1977) şi cu solista Carolyn Dennis (4 iunie 1986 - 12 septembrie 1992), din prima sa relaţie rezultând patru copii naturali, Ana, Samuel, Jakob şi Jesse, şi unul adoptat, Maria. Sara a fost marea iubire a lui Bob şi este cunoscută pentru rolul principal interpretat în filmul „Renaldo şi Clara”, a cărei regie este semnată de însuşi Dylan. Biograful Robert Shelton a scris că „Sara era mai înţeleaptă decât arăta vârsta sa, avea cunoştinţe în domeniul magiei, folclorului şi ştiinţelor antichităţii”. În piesa „Sara”, inclusă pe albumul „Desire” (1976), Bob a numit-o pe nevasta sa „o bijuterie strălucitoare, o soţie mistică”. Cei doi au rămas apropiaţi după divorţ, fiul lor Jakob declarând în 2005: „Ca soţ şi soţie au eşuat, dar ca părinţi, Sara şi Bob sunt excepţionali”. În schimb, Carolyn Dennis şi Bob au avut relaţie tensionată, cântăreaţa afirmând, la un moment dat, că „Dylan are în jur de opt-nouă copii ilegitimi”.

Decorat de Obama, laureat al Premiului Oscar şi premiat cu Globul de Aur

577 30 5Discografia lui Dylan cuprinde 36 de albume de studio, cele mai cunoscute fiind „Bob Dylan” (1962), „Bringing It All Back Home” (1965), „New Morning” (1970), „Shot of Love” (1981), „Under the Red Sky” (1990) şi „World Gone Wrong” (1993), 13 discuri live, printre care „Before the Flod” (1974), „Dylan and the Dead” (1989) şi „Live at Carnegie Hall” (1963 şi 2005) şi 12 compilaţii, cele mai importante fiind „Greatest Hits” (1967 şi 1971), „Dylan” (2007) şi „The Original Mono Recordings” (2010). A primit o mulţime de distincţii, precum opt Premii Grammy, Premiul Oscar pentru coloana sonoră a filmului „Wonder Boys” (2001), un Glob de Aur (2001) şi a fost decorat de preşedintele Obama cu „Medalia Libertăţii”. Averea sa este inestimabilă (se vorbeşte despre peste 300 de milioane de dolari câştigaţi numai din vânzarea albumelor), iar în 2015 a primit nu mai puţin de 12 milioane de dolari pentru reclama la automobilul Cadillac Escalade, prezentat în premieră la Super Bowl!

Obiect de studiu pentru studenţii la Filosofie

În anul 2004, Dylan a fost clasat de revista „Rolling Stones” pe locul 2, după „The Beatles”, în topul celor mai mari artişti ai tuturor timpurilor, iar albumul „Together Through Life” a intrat în topul vânzărilor de albume din Marea Britanie şi din SUA, în 2009, Bob Dylan devenind cel mai vârstnic cântăreţ care izbuteşte această performanţă. Poate şi de aceea, începând cu ianuarie 2011, creaţia sa este obiect de studiu la Catedra de Istorie a Ideilor din cadrul Facultăţii de Filosofie, Istorie a Artelor şi Limbi Clasice, a Universităţii din Oslo (Norvegia). Începând cu anul 2006, prezintă emisiunea „Theme Time Radio Hour”, la postul XM Radio.

„Blowin’ in the Wind“, „Only a Pawn in Their Game“ şi „Things Have Changed“ au ajuns adevărate imnuri pentru apărarea drepturilor civile

În ultimele 12 luni, Bob Dylan a fost cel mai bine plătit cântăreţ din lume, cu încasări totale de circa 96 de milioane de dolari

Concert pentru „Moţu’“ Pittiş!

Bob Dylan a concertat de două ori la Bucureşti, în 2010 şi în 2014. La prima reprezentaţie, Nicu Alifantis, care a cântat în deschidere, i-a dedicat spectacolul regretatului Florian Pittiş, care îl adora pe Bob Dylan şi care, din păcate, nu a reuşit să-l asculte niciodată „live”. Din nefericire, concertul a fost considerat „prea sobru” de fanii români, americanul neintrând în niciun dialog cu publicul şi oprindu-se din cântat după (fix) a 16-a piesă, aşa cum prevedea contractul. La al doilea show, desfăşurat la Sala Palatului, la 25 iunie 2014, titanul muzicii folk a fost aplaudat îndelung, în ciuda faptului că vocea sa nu mai suna ca-n prima tinereţe...

Add comment


Security code
Refresh