Main menu

header

543 30 1de Silviu Ghering

Cândva cea mai mare bibliotecă din lume, adăpostind lucrări ale celor mai mari gânditori şi scriitori ai Antichităţii, Biblioteca din Alexandria a fost aparent mistuită de un incendiu uriaş în urmă cu 2.000 de ani. Misterul a fost sporit de faptul că nicio rămăşiţă arheologică, menită să poată fi atribuită în mod cert bibliotecii, nu a fost găsită, lucru de neînțeles pentru o structură atât de renumită şi de impunătoare. Lipsa dovezilor fizice i-a făcut pe unii să se întrebe dacă fabuloasa bibliotecă a existat cu adevărat aşa cum şi-o imaginau oamenii.

Faraonii Ptolemei au pus prima piatră

543 30 2Biblioteca din Alexandria ar fi fost fondată de faraonul Ptolemeu I în jurul anului 288 î.Hr. Fiul său, Ptolemeu al ll-lea, a înfiinţat Biblioteca Regală, care avea să se adauge „instituției” create de părintele său. Setea de cunoaştere a lui Ptolemeu al III-lea era atât de mare, încât a decretat ca toate vasele care ancorau în port să predea autorităţilor manuscrisele pe care le aveau! Scribi autorizaţi făceau copii şi le înmânau proprietarilor, manuscrisele originale fiind păstrate în bibliotecă. S-a stabilit că atunci când Iulius Cezar a cucerit Alexandria, în anul 48 î.Hr., numărul de documente ajunsese la peste jumătate de milion, deşi nu este clar dacă cifra se referă la cărţi sau la papirusuri. De aici a început distrugerea.

Cezar, cel dintâi și cel mai „popular” suspect

543 30 3Gloriosul Iulius Cezar este, conform documentelor vremii, primul și cel mai „popular” suspect în cazul „Biblioteca din Alexandria”. După ce a subjugat orașul, pentru propria siguranţă, şi-a pus oamenii să dea foc flotei egiptene ancorate în port. Numai că incendiul a scăpat de sub control şi s-a răspândit în zona urbană de lângă port, care conţinea depozite, magazii şi arsenale.

Seneca, filosoful şi dramaturgul roman, citând lucrarea lui Titus Livius, „Ab Urbe condita”, scrisă între anii 63 î.Hr. şi 14 d.Hr., spune că 40.000 de papirusuri (nici a zecea parte totuși din total) au fost distruse în incendiul provocat de Cezar. Istoricul grec Plutarh menţionează că focul a distrus „măreaţa Bibliotecă”. Istoricul roman Dio Cassius povesteşte despre un depozit cu manuscrise care a fost distrus în timpul conflagraţiei. În cartea sa „Biblioteca dispărută”, Luciano Canfora consideră că mărturiile scriitorilor antici dovedesc că nu marea bibliotecă a fost distrusă, ci doar manuscrisele depozitate în magaziile de lângă port, care aşteptau să fie înregistrate și transportate la bibliotecă.

Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă...

543 30 4Urmează pe lista suspecților principali împărații Diocleţian (284-305) și Theodosius I (378-395). Diocleţian a ocupat Alexandria în 295 și a vrut să distrugă toate lucrările care ofereau secretele fabricării aurului şi argintului. Altfel spus, toate lucrările de alchimie. Pentru că se gândea că dacă egiptenii ar fi putut fabrica după placul inimii aur şi argint, şi-ar fi procurat mijloacele de a ridica o armată şi de a lupta împotriva Imperiului Roman. Soldații săi au scotocit sistematic orașul, și toate manuscrisele de alchimie găsite au fost distruse.

În anul 391 d.Hr., împăratul Theodosius I, în încercarea sa de a eradica păgânismul, a ordonat distrugerea Templului lui Serapis din Alexandria. Distrugerea templului a fost dusă la îndeplinire sub comanda lui Teophilos, episcopul Alexandriei, iar pe acel loc a fost ridicată o biserică creștină. S-a emis ipoteza că și Biblioteca Regală, situată în vecinătatea templului amintit, a fost, de asemenea, rasă de pe faţa Pământului în aceste circumstanţe.

Califul Omar: „Nu e nevoie de alte cărţi în afara Cărţii!”

543 30 5Ultimul presupus autor al distrugerii Bibliotecii din Alexandria este califul Omar. În anul 646, oștile sale, sub comanda generalului Amr ibn al-As, au cucerit Alexandria, după un lung asediu. Din câte se pare, cuceritorii arabi auziseră despre o bibliotecă magnifică, ce conţinea întreaga cunoaştere a lumii, şi erau nerăbdători să o vadă. Însă califul Omar, deloc mişcat de această vastă colecţie de cărţi înţelepte, a afirmat, „spun” documentele, că „fie sunt în contradicţie cu Coranul, așadar eretice, fie sunt în acord cu acesta, şi atunci sunt de prisos. Nu e nevoie de alte cărţi în afara Cărţii!”. Manuscrisele au fost atunci adunate şi folosite drept... combustibil pentru 4.000 de băi publice din oraş! De fapt, erau atâtea papirusuri, încât au încălzit băile din Alexandria vreme de şase luni.

Istoricul musulman Abd al-Latâf (1160-1231) scria: „Biblioteca din Alexandria a fost nimicită prin flăcări de Amr ibn al-As, care acţiona la ordinul lui Omar Cuceritorul”. Acest Omar se opusese, de altfel, și la scrierea de cărţi musulmane, tot după acelaşi principiu: „Cartea lui Alah ne este de ajuns”. Era un musulman fanatic, ura cărţile şi le distrusese în mai multe rânduri pentru că nu vorbeau despre profet. Este deci destul de probabil ca el să fi definitivat lucrarea începută de Iulius Cezar, continuată de Diocleţian şi de alţii.

532.800 de documente avea Biblioteca din Alexandria atunci când a început distrugerea sa. În zilele noastre a ajuns numai unul!

„Bibliotheca Alexandrina“, minunea de azi

543 30 6În 1995 au început lucrările de construcție a Bibliotecii Alexandrina, un uriaș centru cultural, localizat în zona în care se presupune că ar fi fost biblioteca antică. Ultramodernul complex a fost inaugurat oficial la 16 octombrie 2002. „Bibliotheca Alexandrina” e mai mult decât o „casă a cărților”. O bijuterie a arhitecturii actuale, construită pe 11 niveluri, dintre care 7 pentru cititori (2.000 de persoane pot lectura concomitent cărțile!), din cel mai scump granit negru din lume, adus din Zimbabwe. Geamurile sunt de forma ochiului uman, cu gene, pentru a nu permite razelor de soare să deranjeze cititorii. Pereții au fante care absorb zgomotul, a căror formă amintește de lăcașurile în care erau păstrate papirusurile. Perlele coroanei, ca să spunem așa, sunt un manuscris provenind din vechea bibliotecă, unul din secolul al X-lea și o carte tipărită în secolul al XV-lea.

2.000.000 de titluri are în rafturi!

Bibliotheca Alexandrina cuprinde: biblioteca „mare”, ce poate găzdui 5 milioane de cărți (acum „doar” 2.000.000 de titluri în 80 de limbi); 6 biblioteci specializate pe domenii; 4 muzee; un planetariu; un „exploratorium” destinat interacțiunii copiilor cu știința; un spațiu virtual impresionant -„Culturama” - cu 9 ecrane imense pentru o prezentare multimedia interactivă a celor 5.000 de ani de istorie egipteană; un mediu virtual interactiv care permite cercetătorilor transformarea datelor 2D în simulări 3D - VISTA (The Virtual Immersive Science and Technology Applications system); 8 centre de cercetări; 9 expoziții permanente; 4 galerii de artă pentru expozițiile temporare; un centru de conferințe pentru mii de persoane; un forum de dialog pentru întâlniri și discuții cu oameni de știință și oameni de cultură.

Add comment


Security code
Refresh

camp oct 2

camp 300x2507