Main menu

header

cotnari wide

Unicat, special, integru, pasionat şi serios, un actor desăvârşit 

     Ştefan Iordache a încetat din viaţă duminică, 14 septembrie, la Viena, în urma unui stop cardio-respirator, în ziua în care românii sărbătoreau Înălţarea Sfintei Cruci. Actorul de 67 de ani a fost internat la Spitalul Elias, pentru investigaţii amănunţite, apoi a fost transferat la o clinică din Viena. Cauza decesului a fost un stop cardio-respirator, pe fondul agravării bolii de care suferea de câtva timp, leucemie. Actorul a ţinut ascunse problemele sale de sănătate chiar şi faţă de prieteni, aceştia neştiind nimic despre boala sa. Ştefan Iordache a fost unul dintre cei mai apreciaţi artişti români ai teatrului şi ai cinematografiei româneşti.

Mai întâi la Medicină, apoi la... Teatru
     Ştefan Iordache s-a născut la 3 februarie 1941, la Bucureşti. Toată copilăria, petrecută la Calafat, la bunicii din partea mamei, era un reper la care se întorcea întotdeauna cu plăcere. Primele roluri datează chiar din perioada grădiniţei, când a îmbrăcat costumele de rândunică şi de iepuraş. Anii au trecut, iar la terminarea liceului s-a îndreptat către Facultatea de Medicină, la sfatul părinţilor. Din fericire pentru spectatori, Ştefan Iordache a picat cu brio, cu un... 0,45 la anatomie. Următorul pas a fost un loc de muncă la o cooperativă, unde, spune actorul, era un fel de contabil. Aici a intrat la brigada artistică şi a fost remarcat de instructorul Costin Dodu, care l-a sfătuit să se îndrepte spre teatru.

     În 1959 a dat admitere la IATC şi a fost admis. A reuşit să impresioneze comisia de admitere cu un poem, „Port sovietic”, şi aşa a ajuns pe băncile facultăţii, trăind anii superbi ai primilor paşi pe o scenă adevărată. A absolvit în 1963, la clasa lui Dinu Negreanu. La terminarea facultăţii, Ştefan Iordache a fost repartizat la Timişoara, dar destinul a făcut să nu rămână în oraşul de pe Bega. Colegii săi de generaţie sunt mari actori la rândul lor: Irina Petrescu, Valentin Uritescu, Grigore Gonţa, Itta Marcu, Dionisie Vitcu şi Alexandrina Halic. Arma cu care a învins în viaţă şi pe scenă a fost timiditatea. În jumătatea de secol ce a trecut de când a atins scena de teatru, „Regele Scamator” a ajuns unul dintre cei mai apreciaţi şi respectaţi actori. 

„Frate de sânge” cu Sebastian Papaiani
     Ştefan Iordache a debutat în cinematografie în 1964, în „Străinul”, iar după încheierea filmărilor ar fi trebuit să plece în armată. Pelicula „Gaudeamus Igitur“ l-a scăpat de înrolare, fiind cooptat în distribuţie. Atunci a înmugurit prietenia cu Sebastian Papaiani. „Aveam vreo 30 de ani şi eram prieteni atât de buni, încât am hotărât să ne facem fraţi de sânge“, şi-a amintit Sebastian Papaiani. Au urmat „Calea Victoriei”, „Dimineţile unui băiat cuminte”, „Bietul Ioanide”, „Pruncul, petrolul şi ardelenii”, „De ce bat clopotele, Mitică?”, „Hotel de lux”, „Cel mai iubit dintre pământeni”, „Omul zilei”, „Faraonul” ş.a.  

Elena Popa


„Uriaşul talent prin care a creat roluri memorabile, sensibilitatea lui, respectul acordat colegilor i-au adus dragostea şi admiraţia tuturor. A-l avea ca partener pe Ştefan Iordache era un privilegiu!” (Margareta Pâslaru)

40 de ani de căsătorie cu nepoata pictorului Nicolae Tonitza
     Actoria a fost pentru Ştefan Iordache o meserie căreia i-a dăruit totul. Maestrul a fost căsătorit 40 de ani cu nepoata pictorului Nicolae Tonitza, profesorul universitar doctor Mihaela Tonitza-Iordache. „Mihaela mă răsfaţă şi are grijă de mine. Ea este îngerul meu păzitor. A fost şansa vieţii mele”, afirma actorul. „Am considerat că înainte de toate e arta mea. Acum îmi dau seama că aş fi avut timp şi pentru artă, şi pentru copil. Rolurile au fost copiii mei”, spunea acum câtva timp Ştefan Iordache.

„Pentru mine a fost un imens privilegiu să joc cu Ştefan Iordache şi în teatru, şi în film. Pierderea sa este pur şi simplu ireparabilă“ (Maia Morgenstern)

Nelu Ploieşteanu: „Eram lângă el la bucurie, la supărare” Nelu Ploieşteanu este extrem de marcat de dispariţia fulgerătoare a prietenului său. „Eram lângă el când se culegea via, la bucurie, la supărare, când filma“. S-au cunoscut la „Şarpele Roşu“ şi au înregistrat împreună cântece lăutăreşti şi de inimă albastră.

Mitică Popescu: „Am rămas singur şi singurătatea este grea” „Era o bucurie să fii partenerul lui. L-am iubit mult şi-l iubesc în continuare, pentru că am credinţa că nu a dispărut cu totul. Am rămas singur şi singurătatea e foarte grea”, a declarat Mitică Popescu.

Ion Besoiu: „O floare în grădina artiştilor” Ion Besoiu nu face decât să-şi plângă colegii care se duc pe rând: „Trăiesc în ultima vreme doar ca să vă dau dumneavoastră, jurnaliştilor, declaraţii despre colegii mei. I-am pierdut aproape pe toţi. Ştefan Iordache a fost un actor senzaţional, un prieten deosebit, o floare în grădina artiştilor“.