Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

593 4 2de Raluca Grințescu

Încă de la începuturile istoriei scrise, oţetul din cidru de mere a fost utilizat ca remediu naturist pentru o varietate de afecţiuni. Medicul grec Hipocrate obişnuia să-şi trateze pacienţii cu oţet din cidru de mere şi miere pentru afecţiuni digestive grave. Cristofor Columb lua butoaie de oţet din cidru de mere pe vasele sale pentru a-şi proteja marinarii de scorbut. Până şi războinicii samurai din Japonia apelau deseori la oţetul din cidru de mere pentru a-şi păstra forţa şi rezistenţa.

Alternativă naturală pentru păr strălucitor

Beneficiile cosmetice ale acestuia sunt impresionante, un motiv în plus pentru a vă face rezerve serioase din acest tonic auriu. Multe persoane evită produsele din comerţ pentru păr, şi pe bună dreptate. Aceste produse, alcătuite de cele mai multe ori din substanţe chimice aspre, deseori înlătură uleiurile naturale ale părului, conferindu-i acestuia un aspect uscat, lipsit de strălucire şi de vitalitate. Din fericire, oţetul din cidru de mere este o alternativă naturală excelentă pentru păr. Pe lângă faptul că are proprietăţi puternic antibacteriene, antifungice şi antivirale şi dezinfectează scalpul de microorganismele nocive, oţetul din cidru de mere curăță foliculii de păr, menţine pH-ul echilibrat şi întăreşte rădăcinile părului, închizând cuticulele. Astfel, părul devine mai curat, mai puternic, mai strălucitor şi mai sănătos. Pentru a folosi oţetul din cidru de mere ca şampon, amestecaţi un sfert de cană cu oţet cu o cană cu apă şi puneţi amestecul într-o sticlă cu atomizor. Pulverizaţi amestecul pe păr şi pe scalp, lăsaţi să acţioneze între trei şi cinci minute şi clătiţi cu apă caldă.

Contribuie la „digerarea” celulelor moarte

Oţetul din cidru de mere este bun şi pentru sănătatea pielii din două motive. În primul rând, acizii săi ajută la „digerarea” celulelor moarte, regenerând pielea şi dându-i un aspect mai tânăr. În al doilea rând, oţetul din cidru de mere (al cărui pH rar depăşeşte 3) ajută la refacerea acidităţii pielii, îmbunătăţind aspectul şi reducând efectele poluării asupra tenului. Vreți să folosiți oţet din cidru de mere pentru un ten mai curat? Amestecați un sfert de cană cu oţet cu o cană cu apă şi aplicați pe locul dorit cu ajutorul unei dischete demachiante. Pentru a prelungi efectele acestuia pe piele, puteți pune peste noapte un plasture pe zona afectată; până dimineaţa, tenul ar trebui să fie curat.

Albeşte dinții

Diluat cu apă, oţetul din cidru de mere este o apă de gură foarte eficientă, datorită abilităţii de reglare a absorbţiei calciului şi de eliminare a depozitelor de tartru. În plus, este binecunoscut şi pentru capacitatea de înlăturare a petelor de pe dinţi, făcându-i să arate mai albi şi mai sănătoşi. După ce vă periați dinții, puneți o linguriţă cu oţet într-un pahar mic cu apă şi clătiți gura cu acest amestec timp de 30-60 de secunde. Apoi clătiți bine gura cu apă curată. Oţetul din cidru de mere nu trebuie folosit nediluat, pentru că aciditatea sa poate ataca smalţul dinţilor.

Cum se prepară

Vă prezentăm mai jos două reţete simple pentru a vă prepara în casă oţet din cidru de mere:

Reţeta 1

Această reţetă utilizează resturile de mere (coji, cotoare); lăsați-le la aer până devin maronii. Adăugați apă într-un borcan până le acoperă complet. În funcţie de cât oţet vreți să obţineți, puteți adăuga ulterior mai multe resturi de mere, dar în acest caz nu umpleți borcanul complet cu apă. După adăugarea resturilor de mere, acoperiți gura borcanului cu o bucată de pânză şi ţineți-l într-un loc întunecos şi cald. Un dulap de bucătărie ar fi ideal. După câteva zile, conţinutul borcanului va începe să se îngroaşe şi va apărea la suprafaţa apei o spumă gri. Odată ce observați această schimbare, încetați să mai adăugați resturi de mere şi lăsați borcanul pentru o lună la fermentat. Odată fermentarea terminată, gustați oţetul pentru a vă asigura că este destul de tare pentru gustul dumneavoastră. Apoi scoateți resturile şi puneți oţetul în sticlă.

Reţeta 2

Această reţetă foloseşte mere întregi. Este similară celei anterioare, dar ia mai mult timp. Stoarceți merele şi puneți resturile într-un recipient, în care puteți să mai adăugați şi zahăr. Umpleți parţial recipientul cu apă, lăsând un spaţiu. Asigurați-vă că pulpa merelor nu mai conţine prea mult suc. Puteți adăuga drojdie pentru a accelera procesul de fermentare, dar nu este obligatoriu. Drojdia poate fi obţinută de la laboratoarele biologice sau de la vinării/producători de vin sau de la cei de bere. Turnați lichidul într-un recipient curat diferit de primul şi lăsați-l descoperit. Amestecați o zi da, una nu, şi păstrați recipientul ferit de lumina soarelui. Temperatura ideală pentru fermentare este între 16 şi 26 de grade Celsius. Va lua amestecului trei-patru săptămâni pentru o fermentare completă. Mirosul oțetului devine foarte puternic spre sfârşitul celei de-a patra săptămâni de fermentare. Lăsați amestecul să fermenteze până atinge tăria dorită. Pasul final este filtrarea oțetului prin tifon/ţesătură de bumbac. Aceasta înlătură tulburarea şi împiedică stricarea şi fermentarea în continuare.

Add comment


Security code
Refresh