Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

    Gulzii (Chloebia gouldiae) sau guldamandinele se numără printre păsărelele exotice crescute în captivitate, frumos colorate. Deşi nu sunt foarte des întâlnite, crescătorii şi iubitorii de zburătoare de companie sunt extrem de încântaţi de această specie. Gulzii îşi datorează numele naturalistului englez John Gould, care, în anii 1838-1839, a cercetat păsările celor cinci continente. El a descoperit, a descris şi a denumit această pasăre, atât de minunat colorată, în onoarea soţiei sale, care l-a însoţit în expediţiile sale în jurul lumii, Amadina gouldiae.
     Era vorba despre un exemplar cu mască neagră pe care Gould l-a descris atunci. După aceea s-a constatat că această specie, fără să prezinte subspecii sau varietăţi taxonomice, are trei feluri de culori ale măştii ce împodobeşte capul: neagră, roşie şi galbenă.

Exotism şi frumuseţe de neegalat
     Penajul acestor simpatice păsărele ce se trag din Australia este foarte frumos colorat, poate unul dintre cele mai spectaculoase dintre păsările exotice de decor. Partea dorsală a masculului, începând de la ceafă şi întinzându-se pe toată spinarea, este verde, târtiţa este albastră, penajul de pe piept este violet, iar abdomenul şi lateralele sunt galbene. Ciocul are culoarea roşiatică, iar masca poate fi, cum am mai spus, neagră, roşie sau galbenă. Pe de altă parte, masculii mai pot fi recunoscuţi şi după cântecul lor melodios şi plăcut. Femelele pot fi deosebite după tonul mai şters şi albăstrui al pieptului. Lungimea unui exemplar la maturitate este de circa 15 cm.

Vara le plac... băile de soare
     Gulzii se pretează la fel de bine atât la creşterea în colivie, cât şi în volieră, dar cel mai bine este ca fiecare pereche să fie ţinută într-o colivie de circa 80x30x60 cm (lungime, lăţime, înălţime). Temperatura necesară este puţin peste 20 de grade Celsius. De asemenea, este bine ca vara aceste păsărele să stea şi la soare, dar nu puternic, pentru a beneficia de efectele binefăcătoare ale razelor acestuia. Podeaua coliviilor este bine să aibă un strat de pământ şi de nisip, întrucât gulzii mănâncă însă cu plăcere cocoloşi de pământ moale. Acesta trebuie umezit din când în când.

Au nevoie de hrană diversificată
     Hrana trebuie să fie variată. Ea constă dintr-un amestec de glanţ, circa 30%, şi diferite tipuri de mei (roşu, galben, alb), 70%. Acesta poate fi şi încolţit. O dată pe zi, unei perechi i se poate da o lingură cu gălbenuş de ou fiert, amestecat cu mei. De asemenea, li se pot da frunze de păpădie bine spălate, de rocoţeană, de spanac sau de salată. Nu uitaţi şi de suplimentele vitaminizate de la pet-shop-uri! Apa trebuie să fie mereu curată şi proaspătă.

Fac cinci, şase ouă o dată
     Cuibul unei perechi de gulzi trebuie să aibă circa 15x15x15 cm, cu un orificiu de cinci, şase centimetri. Sub cutie se fixează un băţ pe care celălalt partener stă în timp ce unul cloceşte. În volieră, cuiburile se plasează la circa un metru de sol. Când îşi construiesc cuibul, ajutaţi-i punându-le în colivie sau în volieră fân curat şi mărunt. După ce cuibul a fost terminat, la circa 24 de ore femela începe ouatul. De obicei face cinci, şase ouă şi după 14-15 zile de clocit încep să iasă puii. La circa 24 de zile după eclozare, cei mici sunt gata să părăsească astfel cuibul. Ei nu trebuie separaţi imediat de părinţi, cu care pot sta până la apariţia unui nou rând de pui.
Daniela Purgaru

Add comment


Security code
Refresh