Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

583 25 2de Dana Purgaru

O nouă turmă de zece zimbri a ajuns în Munții Țarcu, în apropierea comunei Armeniș. Aceștia provin din trei rezervații din Germania și din Belgia, iar după ce se vor adapta la noul ecosistem, zimbrii vor fi eliberați în sălbăticie și vor trăi în Carpații Meridionali.

Donaţi de Belgia şi de Germania

Zimbrii aduși în Munţii Ţarcu provin din diferite grădini zoologice sau rezervații din Europa. Trei au fost donați de Parcul Bellewaerde din Belgia, unul, de rezervația Neumünster din Germania - ce a fost găzduit o săptămână de rezervația belgiană Han-sur-Lesse, un partener vechi al proiectului, iar alți șase zimbri au fost donați de rezervația Wisentgehege, tot din Germania. „Acestea sunt primele zece exemplare din cel puțin 100 de zimbri pe care îi vom elibera în Carpații Meridionali în următorii cinci ani”, a declarat Frans Schepars, director al Rewilding Europe. „Suntem extrem de recunoscători grădinilor zoologice și rezervațiilor pentru animalele donate și pentru sprijinul acordat”, a adăugat Schepars.

Se află într-o zonă de aclimatizare de 15 ha

Cele zece exemplare au sosit sănătoase, în ciuda stresului imens cauzat de călătoria lungă de 5.000 km, și au fost eliberate într-o zonă de aclimatizare de 15 hectare. „Primii pași ai zimbrilor în România nu au fost lipsiți de peripeții. Vremea neprielnică și ploaia torențială din noaptea precedentă și-au lăsat amprenta pe drumul forestier și podul din fața zonei de aclimatizare unde se descarcă camioanele ce au transportat animalele. Prin urmare, acestea nu au putut fi aduse în poziția ideală și ceea ce ar fi împiedicat transferul zimbrilor în noua casă. Cu puțină ingeniozitate și implicare, localnicii, cot la cot cu reprezentanții WWF România și Rewilding Europe, au amenajat un culoar de trecere peste podul ce leagă camioanele de țarc, format din mașinile localnicilor, bandă reflectorizantă, câteva hrănitoare, pături, banere și trei porți demontate temporar din zona țarcului de control veterinar. Imposibilul a devenit posibil mulțumită colaborării deosebite dintre oamenii de conservare și comunitatea locală pentru care zimbrii reprezintă o parte din ce în ce mai importantă din viața lor”, se arată într-un comunicat de presă al WWF.

După aproximativ o lună, odată ce zimbrii își vor reveni după stresul provocat de relocare și se vor obișnui cu noul mediu, vor ieși într-o zonă de resălbăticire de 150 de hectare, unde își vor redobândi instinctele sălbatice și vor forma o turmă. Odată ce experții și rangerii WWF-Rewilding vor observa că turma este suficient de puternică pentru a supraviețui pe cont propriu, zimbrii se vor alătura celorlalte 20 de exemplare ce trăiesc deja în sălbăticie devenind o parte din ecosistemul natural din situl Natura2000 Munții Țarcu, ce se întinde pe o suprafață de 59.000 de hectare.

Ţelul: cel puţin 193 de capete până în 2020

Astfel de evenimente vor continua să aibă loc încă cel puțin cinci ani, parte a proiectului LIFE „Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România” (LIFE Zimbru), finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE. De asemenea, în luna mai a acestui an au fost puse bazele creării unui centru de reproducere a zimbrului la Grădina Zoologică din Hunedoara. „Este în puterea noastră să protejăm fauna sălbatică și habitatele naturale care mențin sănătatea mediului de care depindem. Zimbrul este o specie cu un impact pozitiv major asupra habitatului său. Ajută la menținerea peisajului mozaicat și a coridoarelor ecologice, prin urmare, putem spune că resălbăticirea este un instrument pentru a ajuta natura să se vindece prin forțe proprii”, spune Adrian Hăgătiș, manager proiecte sălbăticie la WWF România.

Obiectivul pe care Rewilding Europa și WWF România l-au stabilit în cadrul proiectului LIFE Zimbru este de a crea o populație sălbatică, viabilă, de cel puțin 193 de zimbri până în 2020, care poate să crească până la 300 de exemplare până în 2024. Prin aducerea înapoi a zimbrilor se face o contribuție substanțială la salvarea acestei specii deosebit de importante pentru natura din Europa. Aceasta face parte dintr-o inițiativă de resălbăticire mai amplă în România, unde cele două organizații lucrează pentru a crea una dintre cele mai mari zone sălbatice învecinate din Europa, cu o suprafață de aproximativ 3 milioane de hectare, care leagă diferite spaţii protejate, zone de sălbăticie naturale și de resălbăticire, cea mai mare zonă de acest fel din Carpații Meridionali.

20 de zimbri trăiesc în libertate deplină în prezent în Munții Țarcu

Specialiştii estimează că, până la sfârșitul anului, populația viabilă de zimbri sălbatici va număra 30 de exemplare

Cel mai mare mamifer terestru sălbatic de pe Bătrânul Continent

Zimbrul european este cel mai mare mamifer terestru sălbatic de pe continent. Cândva, cutreiera toată Europa, mai puțin nordul Scandinaviei și părțile sudice ale Peninsulei Iberice și Italia. Acesta a fost vânat excesiv de oameni, până când, în cele din urmă, a dispărut din sălbăticie în 1927. La momentul respectiv, rămăseseră doar 54 de exemplare, toate în captivitate. O reproducere și un proces de reintroducere lent, dar de succes, în Europa Centrală și de Est au contribuit la stabilirea unei noi populații sălbatice. Populația globală de zimbri este estimată acum, conform datelor oficiale, la 5.046 de exemplare (ianuarie 2014). Dintre acestea, doar 3.230 locuiesc în turme libere sau semilibere.

Veriga lipsă

583 25 1Zimbrul este un animal carismatic, cu o istorie lungă în cultura românească, iubit de public. În plus, acesta are un impact pozitiv asupra refacerii ecosistemelor europene. Dieta zimbrului, formată și din arbori și arbuști, precum și distanțele mari pe care le parcurge contribuie la menținerea peisajului mozaicat și a coridoarelor ecologice din Munții Carpați, înlesnind procesele naturale. Acest loc a fost din timpuri străvechi un ţinut important pentru zimbri. Cu toate acestea, zimbrii au dispărut de aici în 1762. Munții Carpați sunt o zonă prioritară pentru îmbunătățirea supraviețuirii pe termen lung a zimbrilor, din moment ce există habitatul adecvat care este relativ bine conectat.

Add comment


Security code
Refresh