Main menu

header

524 31 1Când începi să deschizi cufărul cu amintiri, nu mai ştii de unde s-o apuci. Eu, care am jucat foarte mult şi am avut norocul să fiu alături de cei mai mari actori ai ţării mele, am ce vă spune despre fiecare. Părăsesc deci temporar epoca Teatrului de Comedie, căci tocmai am stat de vorbă la telefon cu Tama (Tamara Buciuceanu-Botez). Drumurile ni s-au încrucişat şi la Teatrul de Revistă, şi la televiziune, dar mai ales în excepţionalul proiect de radio numit „Caviar, vodcă şi bye, bye”, piesă scrisă de regretatul George Astaloş. Tamara este dăruită de Dumnezeu cu daruri ieşite din comun, începând cu date fizice, cu o sensibilitate artistică specială, cu o cultură deosebită şi cu o pasiune puternică pentru teatru. Toate acestea la un loc fac din Tamara o stea de prim rang a teatrului românesc, ce străluceşte printre primele cel mai luminate stele. Pe Tamara artista v-o poate descrie orice critic de artă sau orice coleg de scenă. Eu am cunoscut-o şi pe Tamara omul, căci la drum se cunoaşte firea omului. Am străbătut împreună cele cinci continente în condiţii grele, drumuri lungi şi schimbări climaterice diferite. Odată am plecat de la New York la minus 15 grade şi am aterizat după șase ore la Miami, la plus 24 de grade. Fericiţi de zilele superbe întâlnite am stat pe malul oceanului toată ziua, iar a doua zi eram toţi răciţi cobză. Aici intervenea Tamara, care era cea mai bună mamă sau doică, cum vreţi să-i spuneţi, căci în punguţa sa de medicamente se găsea leac pentru orice situaţie. Am stat în aceeaşi cameră, am dormit în acelaşi pat şi, credeţi-mă, că ea era aceea care dimineaţa mă trezea cu cafeluţa la pat. Era prima la întâlnire, prima la cabină şi prima la scenă. Fără ea, turneele noastre n-ar fi avut atâta farmec, iar de succesele înregistrate pe scenă, ce să mai vorbim? Mereu vine binedispusă şi gata să participe la orice şotie. Odată, în Norvegia, am fost invitaţi la o masă unde s-au servit numai fructe de mare şi castroane imense cu creveţi. Unii dintre colegi n-au fost încântaţi, dar Tama a început prima să mănânce şi n-am rezistat să nu-i fac o fotografie, şi iată cum s-a înfruptat din ei. Şi pentru că vorbeam despre scenă, a fost recompensată de-a lungul anilor cu zeci de diplome şi de premii, semn de preţuire a talentului său şi a abnegaţiei cu care şi-a îndeplinit menirea. Sunt oameni care s-au născut pentru a aduce bucurie semenilor lor. Unul dintre aceştia este Tamara Buciuceanu.524 31 2

Add comment


Security code
Refresh

Newsletter