Main menu

header

Miracolele care ne împodobesc Crăciunul cu speranţă

de Andrei Dicu

„Magia Crăciunului” a devenit un termen generic şi de multe ori substanţa acestei sărbători se pierde în hăţişul formelor fără fond şi al strategiilor de marketing ale companiilor, ce ţintesc cifre de afaceri uriaşe în această perioadă. Esenţa este însă alta. Iar o dată cu minunea Naşterii Domnului se întâmplă sub ochii noştri o mulţime de... Important este să crezi şi să simţi. Apoi, miracolele vin de la sine...

Rona Hartner: „Catolicismul e religia în care m-am regăsit“

16-03-1de Gabriela Niculescu

Rona Hartner are o relaţie specială cu religia catolică şi o poveste interesantă în ceea ce priveşte întâlnirea sa cu Dumnezeu. Părinţii săi nu au dorit să-i boteze pe niciunul dintre cei trei copii, dorindu-şi ca aceştia să-şi aleagă singuri religia. Au crescut crezând că nu sunt botezaţi, iar mai târziu au aflat că bunica lor i-a creştinat, în secret, în religia ortodoxă. La 17 ani, artista s-a simţit atrasă de religia catolică şi a cerut să fie botezată. De atunci i s-a schimbat viaţa radical şi dintr-o adolescentă teribilistă a ajuns o femeie calculată. Despre minunile pe care le-a trăit şi modul în care-L slujeşte pe Dumnezeu ne-a povestit chiar ea.

Papa Francisc a cucerit credincioşii cu modestia sa

17-04-1de Gabriela Niculescu

Modestia Papei Francisc este binecunoscută şi se manifestă în tot ceea ce întreprinde Suveranul Pontif. Este de notorietate faptul că Papa l-a sunat personal pe proprietarul chioşcului de unde îşi lua ziarele pentru a anula abonamentul, când putea să delege o altă persoană să facă acest lucru. De altfel, această modestie se vede la fiecare apariţie a Papei, mai ales în comparaţie cu cele ale predecesorilor săi.

Izvorul Părintelui Arsenie Boca

de Dana Purgaru

- Apa sfinţită, tămăduitoare, de la poalele Făgăraşilor, îşi adapă zilnic pelerinii

„Cine va bea din apa pe care Eu i-o voi da, nu va mai înseta în veci, căci se va face în el izvor de apă curgătoare, pentru viaţă veşnică” (Ioan 4, 4). Slovele acestea sunt săpate chiar în apropierea şuviţei curgătoare din verdele pădurii din complexul turistic Sâmbăta de Sus. Locul a mers la sufletul marelui duhovnic Arsenie Boca şi a devenit făcător de minuni în timpul vieţii sale, dar şi după aceea.

Tămăduitorul creştinilor: uleiul sfinţit

de Roxana Brănişteanu

Două materii se deosebesc mai mult decât oricare altele în Biserica Ortodoxă. E vorba despre uleiul sfinţit şi despre Marele Mir. Aparent asemănătoare, acestea sunt utilizate cu întrebuinţări distincte de preoţi. Primul, fie ulei de măsline, fie de floarea-soarelui, se sfinţeşte la Taina Sfântului Maslu, în ideea transmiterii lucrării tămăduitoare a Duhului lui Dumnezeu şi poate fi găsit la candela sfinţilor sau la icoanele făcătoare de minuni. Celălalt este compus dintr-un amestec de ulei curat, plante aromate şi răşini. Se sfinţeşte în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare şi poate fi utilizat de episcopi şi de preoţi la sfinţirea bisericilor şi la miruirea creştinilor.

Puterea vindecătoare a acatistelor

de Roxana Brănişteanu

Termenul acatist are mai multe înţelesuri. În primul rând, este vorba despre un imn şi o slujbă bisericească ortodoxă, ce cuprinde rugăciuni în cinstea Domnului Iisus Hristos, a Fecioarei Maria sau a unor sfinţi. Credincioşii pot citi chiar ei imnul/acatistul respectiv, pe care îl pot găsi fie pe internet, fie la biserică, înscris în mici cărticele care poartă denumirea sfântului căruia vor să i se adreseze. Pe de altă parte, acatiste se numesc şi pomelnicele speciale pe care credincioşii scriu atât numele lor, cât şi multe dintre problemele cu care se confruntă şi dorinţele care vor să li se realizeze. Acestea sunt date preoţilor, la Sfântul Altar, şi citite după slujba acatistului.

Bucur Ciobanul, locul tăcerii

de Carmen Ciripoiu

- Cea mai veche biserică a Bucureştiului

Timidă şi firavă, micuţa biserică a lui Bucur Ciobanul nu s-a plâns niciodată de nimic. Şi-a văzut doar de pravila zilnică şi de rugăciunea necontenită şi a tresărit uşor doar când clopotul a cinstit hramul Sfinţilor Atanasie şi Chiril al Alexandriei. Tăcută ca un părinte în pustie, sfântul lăcaş e chiar hrisovul, actul de identitate al Capitalei.

Mănăstirile din vârful lumii

de Gabriela Niculescu

- Stâncile Meteorei greceşti adăpostesc unele dintre cele mai neobişnuite lăcaşuri religioase

Un loc misterios, o impresionantă cetate mănăstirească fixată pe un ansamblu de stânci uriaşe şi abrupte se înalţă către cer pe Valea Thessaliei, nu departe de Munţii Pindului din Grecia. Aceste pietre sunt cunoscute sub denumirea de Meteore, iar aici se regăsesc mănăstiri, mici bisericuţe sau schituri părăsite. Viaţa monahală a început în secolul al IX-lea, călugării construind pe vârfurile cele mai înalte ale stâncilor mănăstiri de o rară frumuseţe. În secolul al XV-lea, numărul lor ajunsese la 24, dar astăzi mai sunt locuite doar şase, dintre care cinci de călugări şi una de maici.

Marius Ciprian Pop, artist şi preot: „Când te «întâlneşti» cu Dumnezeu, te simţi compleşit de dragoste, de lumină“

13-04-1de Cătălina Tăgârţă

Când era mic, Marius Ciprian Pop nu şi-a imaginat că va deveni nici preot, nici cântăreţ. Cu toate astea, viaţa i-a rezervat o surpriză frumoasă, căci, după ce l-a lăsat să „guste” din plăcerile celor două domenii, l-a şi ajutat să le îmbine într-un mod foarte plăcut. Pentru el, rugăciunea şi cântecul sunt doar moduri de a-şi manifesta dragostea pentru Dumnezeu şi pentru neamul românesc.

Athosul mioritic: Schitul Pătrunsa

09-05-1de Mariana Borloveanu

- Mii de credincioşi se strâng la 14 octombrie pentru a o prăznui pe Cuvioasa Parascheva

Aşezământul monastic de la Pătrunsa întregeşte imensitatea Munţilor Builei, iar vieţuitorii de aici, aceşti dătători de flacără duhovnicească şi de mântuitoare lumină, trăiesc după rânduiala atonită. Părintele Varsanufie, stareţul acestei sfinte mănăstiri, este un trăitor desăvârşit al rugăciunii isihaste, rugăciune pe care o practică atât în munţii noştri, cât şi în Pustiul Hozevei şi în Pustiul Iudeii, de unde a adus un cuvânt de învăţătură de mare preţ.

Ctitoriile lui Ştefan cel Mare, testimoniu al credinţei creştine

de Carmen Ciripoiu

Niciodată nu s-au ridicat atâtea lăcaşuri bisericeşti şi într-o formă atât de desăvârşită, „întocmai cum grecii cei vechi au avut epoca lui Pericle”, niciodată puterea Domnului n-a străbătut atât de departe, deopotrivă în apusul creştin ca şi în răsăritul musulman ca în perioada domniei lui Ştefan cel Mare. Voievodul a construit nu mai puţin de 44 de mănăstiri şi biserici, după cum scria cronicarul Grigore Ureche, fiind întrecut ca număr de ctitorii doar de Matei Basarab, domnul care a înălţat 46 de lăcaşuri de cult. Despre cele mai importante creaţii ale marelui Ştefan, în rândurile de mai jos.

Newsletter