de Elena Şerban

- Una dintre cele mai cunoscute românce, Ana Aslan, a murit la 20 mai 1988, la 91 de ani

I-a adus la Bucureşti pe Charles de Gaulle, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas şi pe Salvador Dali. A făcut cunoscut numele României printre bogaţii lumii şi a aflat elixirul tinereţii. Cunoscută acum datorită institutului care îi poartă numele, Ana Aslan este unul dintre medicii care au revoluţionat lumea medicală. A pus bazele geriatriei şi gerontologiei, specializări noi, pe atunci, în medicină.

Şi-a dorit să devină pilot
Multe lucruri pentru lume a făcut femeia care, culmea, în copilărie, şi-a dorit să devină pilot. Ana Vasilichia Aslan s-a născut la Brăila, la 1 ianuarie 1897, într-o familie de intelectuali de origine armeană.
Ana, cel mai mare copil al soţilor Sofia şi Mărgărit, a fost silitoare de mică. A urmat cursurile Colegiului Romaşcanu, din Brăila, perioadă în care şi-a pierdut tatăl. Din acest motiv a fost obligată să se mute cu mama şi cu celelalte surori la Bucureşti, unde aveau câteva rude. În Capitală, Ana a absolvit cursurile Şcolii Centrale, în 1915. Viitoarea doctoriţă şi-a descoperit o pasiune neobişnuită pentru acele vremuri: pilotajul. A fost atât de încântată de posibilitatea omului de a zbura, încât a urmat cursuri pentru a deveni pilot şi a zburat chiar cu un avion Bristol Coandă.

Greva foamei pentru medicină
Din motive necunoscute, Ana şi-a schimbat opţiunea în ceea ce priveşte profesia. S-a decis să devină medic. Decizia a surprins-o pe mama Anei, care s-a împotrivit amarnic. În ciuda acestor impedimente, încăpăţânata adolescentă nu s-a lăsat. A apelat la o metodă total surprinzătoare pentru a-şi convinge mama că medicina e visul şi menirea ei. A făcut... greva foamei. De teamă că fiica sa s-ar îmbolnăvi, Sofia Aslan a cedat. Şi-a dat încuviinţarea, şi Ana a început studiile la Facultatea de Medicină din Bucureşti.
Încă din primul an de studenţie, Ana şi-a pus în practică toate cunoştinţele. Cum România era în plin război, tânăra studentă a îngrijit soldaţii în spitalele militare aflate în spatele frontului, la Iaşi. După terminarea Primului Război Mondial, Ana Aslan a revenit în Capitală şi a început să lucreze alături de marele neurolog Gheorghe Marinescu. La finalizarea facultăţii, a devenit preparator la Clinica II din Bucureşti, condusă de profesorul Daniel Danielopol.

A încetinit îmbătrânirea cu 40%
Medicul Ana Aslan a lucrat apoi la mai multe instituţii medicale, printre care Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Clinica Medicală din Timişoara, Spitalul CFR.
În 1949 a fost numită şef al Secţiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti, loc în care pune la punct o serie de experimente pe bază de procaină (anestezic local folosit atunci când a fost descoperit în stomatologie, însă, ulterior, întrebuinţările sale au fost mult mai vaste). Astfel, ea a folosit procaina în afecţiunile reumatice şi a obţinut rezultate remarcabile. Treptat, a continuat cercetările şi a utilizat procaina pe pacienţii unui azil de bătrâni. A început să studieze procaina după ce, de-a lungul anilor, mai mulţi medici evidenţiaseră câteva efecte ale acestui anestezic: durerile articulare cedau, părul alb se recolora, iar calitatea tegumentului se îmbunătăţea. Medicul Ana Aslan a continuat cercetările şi a luat în calcul potenţialul procainei în lupta cu bătrâneţea. În urma experimentelor, a realizat potenţialul uriaş a procainei. A reuşit să încetinească procesul de îmbătrânire cu aproape 40%.

17 milioane de lei intrau anual în vistieriile statului
În 1952 a pus pe picioare un institut care se ocupa strict de problemele vârstei a treia. Era prima instituţie din lume care avea ca obiect de studiu asistenţa medicală geriatrică, cercetarea şi gerontologia socială.
Tot în 1952, Ana Aslan a inventat Gerovitalul, un produs care avea rolul de a combate bătrâneţea. În scurt timp, preparatul şi-a dovedit eficienţa în întreaga lume. În anul 1974, institutul s-a extins cu o secţie clinică nouă, situată într-un decor natural pe o suprafaţă de 11 hectare, în mijlocul unei păduri, la Otopeni, în judeţul Ilfov.
Bătrâneţea parcă îşi găsise leac. Visul omului, tinereţe fără bătrâneţe, prinsese contur. Acela a fost momentul în care personalităţi din întreaga lume aproape au năvălit la Otopeni. De la staruri de film la capi ai lumii, toţi veneau în România. Printre personalităţile care au venit să întinerească graţie tratamentelor medicului Ana Aslan au fost Claudia Cardinale, Ho Shi Min, Charles de Gaulle, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Dar şi membri ai familiilor Kennedy şi... evident, Ceauşescu.
Pentru pacienţii de lux de peste hotare, la institut au fost puse la punct apartamente pentru care şi marile lanţuri hoteliere ar fi fost invidioase. Era şi păcat să nu fie aşa, mai ales că pacienţii străini plăteau sume colosale doar pentru a rămâne tineri. Aproximativ 17 milioane de lei anual intrau în vistieriile statului de pe urma invenţiilor Anei Aslan.

Elena Ceauşescu o invidia pentru titlul de academician
„Profesoara”, aşa cum îi spuneau colegii de la institut, dar şi pacienţii, a murit la vârsta de 91 de ani, la Spitalul Elias, din cauza complicaţiilor survenite în urma unei operaţii de cancer la colon. La indicaţiile Elenei Ceauşescu, a fost transportată direct de la morga spitalului la capela Cimitirului Bellu ortodox, cu toate că doctoriţa şi-a dorit să fie înmormântată în cavoul familiei Kalinderu Danielopol. Se spune că Elena Ceauşescu era invidioasă pe titlul de academician pe care Ana Aslan îl primise pe drept. Cheltuielile de înmormântare au fost suportate de Academia Română.

Şi-a sacrificat viaţa personală

Ana Aslan s-a dedicat carierei şi a renunţat total la viaţa personală. Doamna Aslan nu a fost niciodată căsătorită şi nici nu a avut copii. Se spune însă că Ana a avut două mari iubiri: profesorul Danielopol şi Duiliu Zamfirescu, băiatul autorului romanului „Viaţa la ţară”. De altfel, îşi petrecea 99% din timp la Institutul de la Otopeni, care astăzi îi poartă numele. Acolo i se amenajase un apartament spaţios, în corpul principal.

• În 1980, Ana Aslan a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, un alt produs geriatric: Aslavitalul.

• De-a lungul vieţii sale, „Profesoara“ a primit peste 130.000 de scrisori din toate colţurile lumii - pe multe dintre ele scria doar „Ana Aslan, România“.

• Gerovitalul este un produs geriatric brevetat în peste 30 de ţări.

• Numele Ana Aslan este purtat acum nu doar de Institutul de Geriatrie, ci şi de o stradă şi de câteva instituţii de învăţământ din România.