de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu
Ce se întâmplă cu oamenii atunci când văd, ating sau gustă o plantă? Nenumărați specialiști și studii riguroase au confirmat faptul că lumea verde are efecte emoționale, fiziologice și psihologice, atingând o persoană în cele mai profunde resorturi ale minții și stârnind reacții dintre cele mai benefice.
Sporesc fluxul sangvin în creier
Din gama extinsă a reacțiilor pe care le au oamenii la vederea unei plante se detașează efectul profund, inconștient, care depășește granița preferinței pentru un anume model de floare sau o culoare a foliajului. Un studiu extins derulat în Japonia a pus în evidență o serie de reacții care demonstrează că plantele acționează în profunzimea minții, la nivelul reacțiilor pe care oamenii nu le controlează în mod conștient. De exemplu, atunci când voluntarii au fost puși în fața unor plante, li s-a măsurat cu cele mai noi aparate activitatea creierului în lobii frontal, occipital, parietal și temporal. Rezultatele au demonstrat că, dincolo de percepția imediată a culorilor sau mirosului, a crescut fluxul sangvin la nivelul creierului, a sporit atenția și s-a înregistrat, totodată, chiar mișcare (involuntară) a ochilor, notează researchgate.net.
Combinația între verde și roșu induce relaxarea necesară însănătoşirii
Credința că plantele sunt cât se poate de benefice în spațiile unde oamenii își tratează problemele de sănătate este veche de sute de ani și specifică Asiei. În deceniile din urmă, și occidentalii au început să coreleze lumea verde cu stabilitatea emoțională, cu calmul la nivel mental și, nu mai puțin important, cu reducerea stresului și a oboselii. Așa se face că, preponderent din anii ’60, plantele au intrat în spațiile de birouri, precum și în preajma spitalelor, punându-și amprenta asupra rezultatelor muncii angajaților, ca și asupra stării pacienților; în timp ce lucrătorii sunt mai calmi, vindecarea multor oameni survine mai repede, au arătat serii de studii în materie. Astfel, în plan psihologic s-a constatat, pentru bolnavi, că o combinație între verde și roșu este mai eficientă în relaxarea necesară vindecării decât alte amestecuri de nuanțe. Studiind impactul culorilor plantelor asupra mișcării ochilor - în condițiile în care văzul contează cu 70% în ecuația perceperii mediului de om prin toate simțurile sale -, s-a constatat că frunzele verzi au un impact profund, prin văz, asupra creierului, dar și că efectele diferă între femei și bărbați, observându-se că cei din urmă au o preferință pentru foliajul mai deschis la culoare, asupra căruia ochii lor s-au oprit mai mult. Pe de altă parte, în timp ce foliajul verde închis a generat o reacție de stabilitate interioară, plantele de un verde foarte aprins au stârnit reacții de veselie, creierul celor care au privit plante de această culoare devenind imediat mai alert.
Florile galbene, potrivite în birouri și în spațiile de joacă ale copiilor
Deși plantele cu flori albe au generat un răspuns interior de spațialitate, efectul la nivel de senzație a fost acela de slăbiciune, în schimb, roșul a fost asociat cu căldura și acțiunea, iar galbenul florilor, cu optimism în abordarea lumii exterioare. Per ansamblu, plantele cu foliaj verde deschis au stimulat partea din creier responsabilă cu aptitudinile cognitive, iar culoarea roșie a activat zona în care se află ju- decata și memoria. Per ansamblu, potrivit publicației „Journal of Food, Agriculture & Environment”, adaptarea plantelor în funcție de efectele asupra fiziologiei și psihologiei oamenilor poate fi reglată astfel: plantele cu flori albe sunt de evitat în spațiile în care oamenii luptă pentru sănătatea lor, întrucât „sedează” partea din creier asociată cu mișcarea musculară, care se activează la vederea frunzelor verde deschis, participanții la studiu simțindu-se activi și puternici în prezența acestei culori; plantele cu flori galbene pot fi introduse în birouri și în spațiile de joacă ale copiilor, întrucât stimulează energia, productivitatea și nevoia de comunicare deschisă; plantele roșii pot fi amplasate în locuri care cer o mare putere de concentare, întrucât culoarea activează zona din creier responsabilă cu rațiunea și cu memoria.
Atingerea creează sentimente de bunătate, pace și plăcere
Atingerea foliajului unei plante are asupra persoanei care face acest gest efecte mai profunde decât s-ar crede. Luând în calcul răspunsul creierului la acest tip de atingere, specialiștii au creionat un tablou relevant despre acțiunea majoră pe care o au plantele asupra psihicului uman chiar și atunci când nu sunt văzute, notează un studiu publicat de Institutul Național de Sănătate din SUA. Potrivit rezultatelor, textura plantelor verzi induce, la atingere, calmare la nivel fiziologic și sentimente de bunătate, pace și plăcere pe plan psihologic. Demn de menționat este faptul că doar atingerea plante- lor naturale a stârnit toate aceste reacții, în cazul imitațiilor neexistând vreun răspuns similar. Concluzia specialiștilor menționează faptul că atingerea unei plante vii stârnește în oameni o senzație de calm interior, ilustrând legătura profundă, ances- trală, dintre cele două entități.
Gustul, poartă de intrare în subconștient
Principiile active din plante produc un efect emoţional declanşat și prin senzaţii gustative. În viața de fiecare zi, anumite gusturi sunt asociate cu anumite senzaţii, fiind astfel o adevărată poartă de intrare în subconștient: dulce cu moale, astringent cu aspru, picant cu ascuţit, acru cu pişcător, sărat cu greu, amar cu uşor. Potrivit specialiștilor, gustul declanşat de plante, cu asocierile menționate, are un rol în gestionarea crizelor psihoafective, de depăşire a traumelor emoţionale. Mai precis, percepând gustul amar al unei plante, o persoană va reuşi mai uşor să privească obiectiv o situație, atitudine utilă mai ales când este stăpânită de emoţii negative aprinse. Gustul astringent poate ajuta la interiorizare, fiind benefic în stări de vulnerabilitate. Gustul picant (prezent la ghimbir, ardei iute, hrean etc.) facilitează iniţiativa, fiind indicat în stări de inerţie. Gustul acru ajută individul să aibă simț critic - aduce discernământ și capacitatea de a deosebi binele de rău. Este un gust benefic indecișilor. Gustul aromat (stimulat de uleiurile volatile în special) insuflă o senzaţie de claritate, fiind util celor ale căror gânduri şi sentimente sunt confuze. Gustul dulce generează o atitudine împăciuitoare, dar şi o senzaţie de protecţie. Este util celor traumatizaţi. Gustul sărat (mai rar întâlnit, în special la algele marine comestibile) facilitează dobândirea unei stări de de împlinire.
Terapia prin horticultură tratează sindromul posttraumatic
Cercetările ultimilor ani au pus în evidență eficiența horticulturii în tratarea sindromului posttraumatic la veteranii care se întorc din teatrele de operațiuni. „Cea mai simplă explicație este aceea că horticultura îi aduce pe oameni în contact mai intim cu natura, ceea ce lipsește din viața omului modern în foarte multe cazuri”, explică psihologul Elan Barenholz, de la Universitatea Atlantic, Florida. De asemenea, studiile au demonstrat și uriașa capacitate a plantelor de a trata alte afecțiuni psihologice, cum sunt depresia ori anxietatea, chiar de la vârstele cel mai fragede, cu rezultate notabile în cazul copiilor din centrele de detenție pentru minori, notează „Journal of Health Psyhology”. De altfel, în Hawaii a fost pus la punct un program special, intitulat „Pacific Quest”, prin care terapia cu plante îi ajută pe tinerii delincvenți să se deschidă spre alți oameni și să se reintegreze în comunitate.