de Cătălina Tăgârţă
Durerile de cap, reunite sub termenul de cefalee, reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. Cunoaşterea structurilor anatomice care pot declanşa durerea este absolut necesară pentru un diagnostic corect, iar tratamentul trebuie adaptat având în vedere bolile asociate şi posibilele reacţii adverse ale medicamentelor. Doctor Maria Mardirosevici (foto), medic specialist neurolog la MedLife, ne-a vorbit despre cele două tipuri de cefalee: acută şi cronică, dar şi despre bolile care se ascund în spatele acestora.
Frecvenţa migrenei scade o dată cu vârsta
Cefaleea acută se instalează brusc sau progresiv, iar cea cronică are aspect continuu sau paroxistic. „Pentru un diagnostic corect este nevoie de un istoric amănunţit, de un examen clinic neurologic şi general. Acestea se completează cu examene de laborator: analize biochimice uzuale, hematologice, toxicologice şi investigaţii radiologice şi neuroimagistice, de genul CT şi RMN”, ne-a spus medicul neurolog. Potrivit acestuia, durerea de cap a fost clasificată în două mari grupe: cefaleea primară, ce cuprinde în principal migrena şi pe cea de tip tensional, şi cefaleea secundară. Migrena este o problemă pulsatilă, care debutează în copilărie, adolescenţă sau la adultul tânăr şi scade ca frecvenţă o dată cu vârsta. Ea e asociată cu greaţă, vărsături sau fotofobie. Cefaleea de tip tensional se caracterizează printr-o durere difuză, „în cască”, ce poate asocia astenie, tulburări de somn şi uneori o sensibilitate crescută la palparea musculaturii pericraniene.
În ceea ce priveşte cefaleea secundară, aceasta cuprinde un grup numeros de afecţiuni, care se pot manifesta prin dureri la nivelul extremităţii cefalice. „O cefalee instalată brusc, însoţită de alte semne neurologice, cum ar fi paralizii, tulburări de coordonare, de vorbire, dar şi afectarea stării de conştienţă, ridică suspiciunea unui accident vascular cerebral, mai ales la persoane cu factor mare de risc vascular, respectiv hipertensiune arterială, dislipidemie ori diabet”, ne-a mai spus specialista.
„Ruptura anevrismului cerebral, o urgenţă neurologică”
Cea mai atroce durere de cap este descrisă în relaţie cu hemoragia produsă prin ruptura unui anevrism cerebral. „Aceasta este extrem de brutală, se însoţeşte de vărsături şi uneori de pierderea stării de conştienţă şi reprezintă o urgenţă neurologică. O altă afecţiune vasculară, al cărei semn principal este cefaleea, este reprezentată de arterita temporală, cunoscută şi sub numele de arterită Horton. Aceasta afectează, în general, persoanele vârstnice, de peste 60 de ani, şi se caracterizează prin cefalee cu localizare temporală, artere temporale indurate, nepulsatile, dureroase la palpare, stare febrilă, alterarea stării generale şi, uneori, afectarea vederii. În plus, cefaleea cu sau fără durere cervicală poate fi unica manifestare a disecţiei arteriale cervicale. Aceasta apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism, iar durerea de cap precede, de obicei, semnele de suferinţă cerebrală sau oculară”, ne-a mai spus specialista de la MedLife.
„Cefaleea, atribuită abuzului de medicamente”
Cefaleea mai poate fi atribuită şi utilizării anumitor substanţe sau medicamente. „S-au descris peste o mie de medicamente având cefaleea drept efect secundar, de exemplu unele antihipertensive, unele antidepresive, antibiotice de tipul chinolonelor, diuretice, nitraţi, estroprogestative şi altele. Cefaleea se remite sau se ameliorează semnificativ după întreruperea expunerii la substanţă. De asemenea, afecţiunea poate apărea şi la persoanele care abuzează de analgezice, în special în combinaţii cu codeina sau cofeina”, a adăugat doctor Maria Mardirosevici.
Durerea de cap poate fi şi un simptom frecvent ce însoţeşte infecţiile sistemice, precum gripa, dar şi infecţiile intracraniene. De asemenea, cefaleea face parte din triada clasică a sindromului meningeal, alături de rigiditatea cefei şi fotofobie. Uneori, poate fi şi o reacţie la produsele toxice sau poate apărea în urma creşterii presiunii intracraniene, ca în encefalită. „Este important de stabilit dacă cefaleea este doar un simptom în cadrul infecţiei, împreună cu febra, cu starea de rău general, semne din partea altor organe, sau apare în contextul afectării de infecţie a creierului sau a învelişurilor acestuia, de exemplu encefalita, meningita sau abcesele cerebrale”, a mai adăugat medicul neurolog.
Dacă apare dimineaţa, poate fi semnul apneei de somn
După un traumatism cranian, cefaleea poate surveni acut, iar explorările imagistice pot evidenţia leziuni cerebrale traumatice de genul hematoamelor - acumulări de sânge, fracturi. „Atunci când cefaleea se instalează progresiv şi este însoţită de alte semne neurologice, de exemplu pareze, tulburări de coordonare, de echilibru, de vorbire, dar şi crize convulsive, greaţă, vărsături, investigaţiile imagistice pot evidenţia tumori cerebrale benigne sau maligne”, a mai spus specialistul.
În ceea ce priveşte durerea de cap ce apare dimineaţa, la trezire, aceasta este frecvent întâlnită la pacienţii cu apnee în somn, adică scurte pauze ale respiraţiei în timpul odihnei nocturne, ceea ce duce la o oxigenare deficitară a creierului şi la tulburarea somnului. „Hipertensiunea arterială nu pare să determine cefalee, în schimb, o creştere paroxistică a valorilor tensiunii arteriale poate determina o cefalee bilaterală, pulsatilă, care se remite în o oră după normalizarea tensiunii. În situaţii extreme pot apărea şi alte semne de suferinţă cerebrală (stare confuzională, tulburări vizuale, chiar convulsii), acestea definind encefalopatia hipertensivă”, a adăugat medicul.
O categorie foarte importantă a durerilor de cap o reprezintă aşa-numita „cefalee a specialiştilor”, care reuneşte durerile de cap produse de probleme ale gâtului, ochilor, urechilor, nasului, sinusurilor, dinţilor, gurii şi ale altor structuri faciale, implicând colaborarea cu medici din respectivele specialităţi pentru stabilirea unui diagnostic corect. „În ceea ce priveşte patologia oftalmologică, glaucomul acut, viciile de refracţie, strabismul, inflamaţiile de la nivelul globului ocular sunt numai câteva afecţiuni ce se pot manifesta prin cefalee. Durerea de dinţi poate iradia şi poate cauza o cefalee difuză, iar cea de la nivelul articulaţiei temporo mandibulare este frecvent întâlnită şi poate determina o cefalee cronică”, a mai spus doctor Maria Mardirosevici. Uneori, cefaleea e asociată şi cu depresii, atacuri de panică, anxietate şi tulburări de adaptare. „Tot la nivelul capului pot apărea şi nevralgii definite prin dureri intense, de scurtă durată, ca un şoc electric, ce apar în teritoriul de distribuţie al unui nerv, cea mai cunoscută fiind nevralgia de trigemen, în care durerile apar mai frecvent la nivelul obrazului sau bărbiei. În nevralgia occipitală (Arnold), durerea porneşte de la ceafă şi iradiază spre orbită, putând fi exacerbată de tuse, efort”, a mai avertizat medicul neurolog.