de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu
Emoțiile joacă un rol important în determinarea obiceiurilor alimentare nesănătoase ale copiilor și adolescenților, starea de spirit negativă împingându-i pe cei mici spre hrana nesănătoasă, care generează alte rânduri de probleme.
Dulciuri, chipsuri, băuturi cu zahăr
O nouă cercetare a specialiștilor de la Universitatea din California de Sud a pus în evidență faptul că starea psihică și emoțională are un impact major asupra a ceea ce decid să mănânce copiii, mai ales în timpul weekend-urilor. „Copiii sunt mai predispuși să consume alimente nesănătoase când mesele și gustările sunt mai puțin structurate și supravegheate decât în zilele de școală și atunci când se află în anumite stări de spirit”, explică expertul Christine Hotaru Naya. Cercetătorii au studiat 195 de copii din clasa a III-a până la clasa a VI-a, folosind o aplicație mobilă prin care au întrebat fiecare participant dacă se simte stresat, supărat sau trist și, în paralel, despre orice alegere alimentară nesănătoasă - prăjeli, dulciuri, băuturi cu zahăr - în ultimele ore. În toate opțiunile de răspuns, copiii au menționat cel mai des dulciurile - peste 40% din perioada de studiu au mâncat cel puțin un produs dulce sau de patiserie zilnic. De asemenea, copiii au declarat că au consumat chipsuri sau cartofi prăjiți cel puțin o dată pe zi aproape 30% din timp și băuturi carbogazoase cu zahăr în 25% din perioada testată. Experții au corelat aceste date cu răspunsurile prin care participanții s-au declarat ca având o stare de spirit negativă în mod constant în majoritatea zilelor (90%).
Dimineața și seara, momente de vulnerabilitate
Echipa de specialiști, care și-a publicat concluziile în revista Journal of Nutrition Education and Behavior, a observat trei modele de dispoziție negativă distincte pe parcursul zilei unui copil: stabil scăzută, creștere timpurie/scădere târzie și scădere timpurie/creștere târzie. „Am constatat că apelul la alimente prăjite este mai mare în zilele cu modele emoționale variabile decât în cele cu o dispoziție negativă constantă. Aceste rezultate se aliniază cu observațiile altor studii, care au descoperit că starea de spirit negativă prezice pozitiv aportul de alimente grase în cazul copiilor”, detaliază Naya. Autorii studiului afirmă că descoperirile conferă bază științifică ideii că atât starea de spirit, cât și emoțiile ar trebui să fie luate în considerare în tabloul îmbunătățirii obiceiurilor alimentare ale unui copil. Totodată, cercetătorii indică dimineața și seara, în special, ca momente ale zilei în care cei mici pot fi mai vulnerabili la emoțiile negative și implicit pot face alegeri alimentare proaste.
Afectare a funcţiilor cognitive
Un alt studiu recent a pus în evidență faptul că atât alimentația deficitară, cât și viața într-un mediu haotic acasă au un impact negativ asupra funcționării executive a creierului unui copil. Practic, emoțiile negative pe care le generează mediul familial împing copiii spre alimente nesănătoase, iar de aici sunt afectate abilitățile cognitive de ordin superior - memoria, atenția și controlul emoțional. Într-un studiu efectuat pe copii între 18 luni și 2 ani, cercetătorii de la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign au descoperit că micuții care consumă gustări dulci și alimente procesate au un risc semnificativ mai mare de a avea probleme cu memoria de lucru și cu sarcinile de planificare și organizare. Mai mult, viața într-un mediu cu mult zgomot, supraaglomerare și dezorganizare contribuie în plus la rezultatele cognitive mai slabe ale celor mici. Experții au colectat date de la sute de copii în legătură cu obiceiurile alimentare, greutatea, abilitățile socio-emoționale și relațiile familiale ale fiecăruia. „Copiii încep să-și dezvolte rapid funcțiile executive după vârsta de 2 ani și am analizat impactul pe care apelul la opțiuni nesănătoase l-a avut asupra abilităților cognitive ale copiilor”, afirmă specialistul Samantha Iwinski. În cadrul studiului a fost evidențiat faptul că scorurile slabe ale dietei - consumul regulat de gustări dulci și alimente procesate - au avut o legătură clară cu performanța cognitivă diminuată și cu înrăutățirea comportamentului în rândul copiilor.