de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Când faimosul star Bruce Willis a anunțat că a fost diagnosticat cu afazie a pus lumina reflectoarelor pe o boală puțin cunoscută, care afectează sute de mii de oameni în fiecare an și care reprezintă un diagnostic devastator.
Este generată de leziuni ale zonei cerebrale care controlează limbajul
Afazia afectează capacitatea de a vorbi sau de a înțelege ce se spune. Este o afecțiune aproape neexplorată, cercetătorii începând abia acum să-i înțeleagă cauzele și mecanismele și să elaboreze terapii care pot oferi pacienților măcar o calitate mai bună a vieții, întrucât tratament al bolii nu există. Afazia este generată de leziuni ale părții creierului care controlează limbajul. Apare adesea ca urmare a unui accident vascular cerebral, a unei tumori pe creier sau a unei boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Potrivit statisticilor, există 300.000 de cazuri noi de afazie în Uniunea Europeană în fiecare an. „Oamenii tind să se concentreze pe cauzele care stau la baza bolii, dar a nu putea comunica poate fi devastator - omul se trezește într-o zi și descoperă că a pierdut o parte din capacitatea de a vorbi sau de a înțelege”, detaliază specialistul Nicoletta Biondo, psiholingvist la Universitatea din California, Berkeley.
Dimensiunea „rănii din cap” determină gravitatea simptomelor
Deteriorarea oricărei părți a creierului care facilitează limbajul poate duce la afazie. Natura simptomelor este determinată de locația și dimensiunea leziunii. Unele persoane cu afazie pur și simplu nu-și amintesc cuvântul „portocale”, altele ar putea să scrie „portocaliu”, dar să nu poată citi cuvântul, iar altele pot spune „măr” în loc de „portocale” și pot insista că au dreptate. De asemenea, se poate ca sunetul legat de un cuvânt să nu fie cel potrivit cu acel termen și se mai înregistrează pacienți care pur și simplu încetează să înțeleagă semnificația cuvintelor. În prezent, testele internaționale standard pentru diagnosticarea și gradul de afazie sunt disponibile numai în limba engleză, ceea ce face imposibilă compararea severității afecțiunii în toate țările. Colaborările între cercetători ai afaziei, finanțate de UE, și numeroșii lor colaboratori internaționali au adaptat instrumentele standard de evaluare a afaziei în 15 limbi.
Urmărirea ochilor accelerează depistarea subtipului bolii
În prezent, nu există nicio modalitate de a opri afazia, dar există terapii pentru a menține abilitățile de limbaj pentru mai mult timp. „Cu instrumente de diagnostic mai bune, vom putea determina de ce subtip de afazie suferă o persoană, iar clinicienii vor putea direcționa pacienții către terapia corectă fără a pierde timpul”, explică neurolingvistul Seçkin Arslan, lider al proiectului de cercetare ProResA, susținut de UE. De pildă, în premieră, datele care ajută la diagnosticare sunt colectate folosind tehnologia de urmărire a ochilor, un instrument care s-a dovedit deja util în depistarea demenței. Cei afectaţi participă la „paradigma lumii vizuale”, ascultând o serie de propoziții în timp ce se uită la imagini pe ecranul unui computer. Când există o potrivire între cuvântul rostit și imagine, participantul face click pe mouse. O cameră cu infraroșu înregistrează un fascicul în ochii subiectului, ceea ce permite urmărirea mișcării ochilor. Camera înregistrează unde se uită o persoană la ecran și pentru cât timp. Sunt notate și acuratețea fiecărei „fixări”, timpul necesar analizării unei imagini și viteza click-ului.
În căutarea modalităţilor de a antrena creierul să-şi revină
O componentă separată a ProResA se concentrează pe utilizarea imaginii prin rezonanță magnetică pentru a identifica acele zone ale creierului care nu funcționează corect. Specialiștii vor crea o hartă detaliată a leziunilor cerebrale și corelarea acesteia cu tipuri specifice de tulburări de limbaj. T.I.M.E este un alt proiect european care folosește RMN și se concentrează pe identificarea zonelor și rețelelor creierului care provoacă afectarea pe direcția timpului - unii pacienți cu afazie vorbesc „telegrafic”, folosind fraze fără verbe. Cercetătorii vor stabili pacienților sarcini simple - cum ar fi punerea unei serii de fotografii ale celebrităților în ordinea vârstei - și vor corela rezultatele cu scanări ale creierului care să evidențieze locația precisă a unei leziuni. Echipa ProResA își propune să înțeleagă mai bine „markerii” afaziei și să dezvolte instrumente care să accelereze un diagnostic. În urma cercetărilor și bazelor de date se va putea prezice cine va dezvolta afazie chiar înainte de apariția semnelor evidente ale afecțiunii. „Odată ce vom înțelege mai bine ce se întâmplă cu adevărat, vom putea încerca să ajutăm oamenii într-un mod mai semnificativ - de exemplu, putem lucra la modalități practice de a antrena creierul să-și revină sau să recâștige orice pierdere a existat”, susține Biondo.