Main menu

header

de Anda Postolache

Profesorul Ovidiu Bojor, renumit cercetător în biologie, farmacist şi fondator al fitoterapiei moderne româneşti, ne vorbeşte despre cum putem avea un stil de viaţă sănătos. Bazându-se atât pe rezultate ştiinţifice, cât şi pe experienţa de viaţă, academicianul consideră că numai respectând câteva reguli de bază putem avea o viaţă sănătoasă şi ne putem păstra un echilibru al sănătăţii fizice şi psihice.

Nu uitaţi de regula celor trei opturi!
La întrebarea ce înseamnă a avea un stil de viaţă sănătos, domnul academician Ovidiu Bojor răspunde prin exemple concrete: „În primul rând, trebuie să respectăm legile naturii, nu să le schimbăm. Sintetic, este vorba despre respectarea celor trei opturi: opt ore de muncă activă, opt ore de odihnă tot activă şi opt ore de somn.
Primul opt înseamnă, indiferent de activitate, fizică sau intelectuală, concentarea maximă în ceea ce facem, cu mici pauze de relaxare, de cinci minute, indiferent dacă suntem la masa de lucru, în faţa computerului sau pe şantier.
Al doilea opt, odihna activă, nu înseamnă să stăm cu ochii în tavan sau în faţa televizorului, ci să facem ceea ce ne place cel mai mult: plimbări pe jos, cu bicicleta sau pe role, înot, gimnastică aerobică, dans, concerte, teatre, inclusiv treburi gospodăreşti.
Al treilea opt, somnul, trebuie reglat după ceasul biologic al fiecăruia şi corectat după fusul orar atunci când ne deplasăm pe distanţe lungi. Aceasta se realizează cu ajutorul biomelatoninei. Tot aici se încadrează evitarea stresului, evitarea poluării exogene şi mai ales a celei endogene, ce se referă la alimentaţie”.

Şapte paşi pentru o alimentaţie chibzuită
Vom prezenta regulile pe care domnul Ovidiu Bojor le consideră de bază într-o alimentaţie echilibrată şi care fac parte din întregul stil de viaţă sănătos pe care trebuie să-l adoptăm:
1. Alimentaţia să fie cât mai naturală şi mai puţin prelucrată culinar şi industrial;

2. Să nu uităm că în decursul evoluţiei noastre nu am fost şi nu suntem nici carnivori, nici ierbivori, ci omnivori. Cele trei grupe de bază - glucidele, proteinele şi grăsimile - trebuie procurate atât din regnul vegetal, cât şi din cel animal, într-o proporţie bine echilibrată. Copilul, adolescentul până la 18 ani trebuie să consume proteine şi grăsimi animale pentru a se dezvolta fizic şi psihic. Voi da un exemplu: sunt anumite secte ce recomandă un regim pur vegetarian, începând de la înţărcarea copilului şi până la sfârşitul vieţii. S-a constatat că acest mod de alimentaţie în perioada de creştere are ca rezultat copii sau tineri retardaţi mental, intelectual, psihic;

3. Foarte mulţi nu ştiu să mănânce, înfulecă! Este necesar ca primul contact cu alimentul să fie cel vizual, apoi cel gustativ şi în final cel digestiv. Trebuie mestecat cel puţin de zece ori fiecare aliment, deoarece prima digestie se întâmplă în cavitatea bucală. Am observat că persoanele predispuse la obezitate îngurgitează rapid alimentele, având tot timpul cavitatea bucală plină înainte de a înghiţi. Aceasta se numeşte lăcomie;

4. Sunt recomandabile patru-cinci mese moderate pe zi în loc de una-două săţioase, dintre care cea mai consistentă seara târziu. Micul dejun şi masa a doua trebuie să fie cele principale, iar următoarele, din ce în ce mai uşoare. Voi da exemplul alpiniştilor, care se trezesc devreme, pe la ora 5:00, mănâncă bine, consistent, apoi încep urcuşul, ce presupune un efort fizic considerabil. După o scurtă odihnă, la umbră, mănâncă prânzul la ora 12:00. Accentuez, după o scurtă odihnă, care înainte era o scurtă rugăciune, adică reculegere înainte de masă, nu ca acum, cu ochii în televizor, acasă, sau în zgomotul strident al difuzoarelor date la maximum în restaurantele româneşti;

5. Este greşit şi obiceiul de a bea apă sau sucuri comerciale înainte sau în timpul mesei, deoarece acestea diluează sucurile gastrice atât de necesare unei bune digestii. Înainte de masă, cei care nu suferă de hiperaciditate pot să bea 50 ml de băutură amară din plante, slab alcoolică;

6. Tot înainte de mesele principale se recomandă în alimentaţia mediteraneană, în special în cea franceză, la început o salată de legume crude, apoi felul doi sau trei, iar la sfârşit, după câteva minute, fructele. În felul acesta, leucocitele rămân la un nivel normal;

7. Preventiv sau curativ, în afecţiunile cardiovasculare, diabet, în bolile canceroase, regimul alimentar individualizat trebuie să fie prescris de medicul nutriţionist şi nu din auzite de la vecini, prieteni sau diletanţi în acest domeniu.

„Alimentul să vă fie medicament, medicamentul să vă fie aliment!” (Hipocrate)

„Regimul va fi individualizat”

Este bine să ne hrănim în funcţie de grupa sangvină, să ne lipsim total de carne, cât şi cum ar trebui să mâncăm pentru a fi sănătoşi? Iată ce ne spune domnul Ovidiu Bojor: „Regimul alimentar trebuie individualizat plecând de la ideea că fiecare dintre noi fiinţăm la persoana întâi singular. Sunt împotriva unor medici care consideră că alimentaţia trebuie să fie în funcţie de grupa sangvină. Ce înseamnă aceasta?! Împărţirea celor 6,5 miliarde de oameni în ceea ce priveşte alimentaţia în patru grupe. Personal, aparţinând grupei sangvine A II, citind cartea unui medic de peste hotare, am constatat că tot ceea ce mănânc de zeci de ani şi-mi face bine este prohibit, iar tot ceea ce îmi recomandă nu agreez şi-mi face rău... Despre regimul alimentar s-au scris sute de cărţi, unele recomandări sunt pertinente, iar altele sunt influenţate de diferite concepţii religioase şi de teorii nefundamentate ştiinţific. Alimentaţia trebuie să fie individualizată în funcţie de starea de sănătate şi de afecţiunile de care suferim. În zona noastră geografică, alimentaţia, la modul general, trebuie diversificată în funcţie de anotimpuri, de altitudine şi să fie cât mai aproape de ceea ce am moştenit de la străbunii noştri şi nu de ceea ce impune aşa-numita viaţă modernă, cu o alimentaţie industrializată la maximum”.

Ultimele articole