Main menu

header

828 15 1de Ștefania Băcanu şi Sorin Dumitrescu

Aparatul dentar poate fi considerat o formă de tortură la prima vedere, dar importanța lui este foarte mare. Asigură sănătatea dinților, a gingiilor, funcționarea normală a aparatului masticator, și îmbunătățește vizibil imaginea feței, acolo unde este cazul. Denisa Zaharia (medalion), medic stomatolog ortodont, fondator al clinicii PerfectDent, ne-a vorbit despre necesitatea aparatului dentar, de câte feluri este și care este cel mai potrivit model, în funcție de vârstă și de anomaliile existente.

„Nu există limită de vârstă”

- Care este importanța aparatului dentar?

- Aparatele dentare sunt instrumente, dispozitive cu ajutorul cărora medicul ortodont corectează anomalii legate de poziția dinților, de dezvolatrea maxilarelor sau de disfuncțiile masticatorii sau ocluzale (modul în care se articulează dinții superiori cu cei inferiori). În acest fel, la finalul tratamentului ortodontic, pacientul va avea un zâmbet armonios, dar și o ocluzie corectă, ceea ce asigură pe termen lung risc mai mic de producere a cariilor și a afecțiunilor gingivale.

- Care este efectul pe care îl are asupra dinților?

- Aparatul ortodontic, prin elementele lui, imprimă asupra dinților o forță ortodontică care are ca efect deplasarea dentară. Este indicat ca această presiune să aibă o intensitate medie și să fie exercitată la anumite intervale de timp, astfel încât să existe un echilibru între procesele de resorbție și apoziție osoasă, deplasările dentare realizându-se, astfel, în condiții optime.

- Până la ce vârstă putem pune aparat dentar?

- Atât copiii, cât și adulții pot beneficia de tratament cu aparat dentar, nu există limită de vârstă. Chiar dacă obiectivele tratamentului sunt aceleași, îmbunătățirea funcției estetice și obținerea unei ocluzii funcționale, deplasările dinților în cazul adulților se produc mai lent, uneori, și necesită tratament chirurgical asociat pentru o corecție completă a anomaliei.

„Sunt anomalii care au un risc mai mare de recidivă”

828 15 2- Există situații în care dinții pot reveni în poziția inițială?

- Odată cu îndepărtarea aparatului fix, urmează etapa de tratament inactiv, de stabilizare a rezultatului obținut. Acesta trebuie definitivat și menținut prin purtarea unui aparat de contenție (gutieră) pe timpul nopții și prin aplicarea unui retainer fix pe suprafata interioară a dinților frontali. În cazul în care pacientul nu își poartă aparatul de contenție, dinții pot migra către poziția inițială. Sunt anomalii sau deplasări dentare care au un risc mai mare de recidivă: ocluzia deschisă, diastema, ocluzia adâncă sau mișcarea de derotare a dinților. Se recomandă efectuarea unei radiografii panoramice pentru evaluarea poziției molarilor de minte, pentru că erupția lor poate crea presiune în cadrul arcadei și, implicit, înghesuire frontală.

- De câte feluri e aparatul dentar?

- Există aparate dentare mobile (trainer, plăcuță palatinală sau lingual, sau aliniatori transparenți, complet detașabili), aparate fixe (disjunctor, metalice cu ligaturi elastice, safir, autoligaturante metalice sau transparente și lingual (pe spatele dinților).

„Durata poate varia între 6 și 24 de luni”

- Care sunt diferențele și cum acționează fiecare?

- Aparatele mobile se utilizează la copii în perioada 6-8 ani, având ca scop o expansiune lentă a maxilarelor, corectarea înghesuirii dentare sau malpoziții. Pentru că eficiența lor depinde de cooperarea copilului și de timpul de purtare (se recomandă 20-22 ore pe zi), ele au o durată lungă de tratament (1-2 ani). Astfel, au fost înlocuite cu succes de disjunctoare - dispozitive fixe, cimentate, care, cu ajutorul șurubului, produc o expansiune rapidă a maxilarului, având o durată de tratament de șase luni. În ceea ce privește aparatele fixe, ele se aplică, în general, după vârsta de 12 ani, când există dentiție permanentă. Cele metalice cu ligaturi elastice se pot utiliza în orice tip de anomalie, fiind alese, în special, de copii și adolescenți în varianta cu ligaturi colorate. Adulții, însă, sunt interesați de aparate cât mai puțin vizibile, cum sunt cele cu bracketuri transparente. În acest caz, bracketurile sunt dure, casante, au o fricțiune mai mare a arcului în bracket. Aparatele autoligaturante au o tehnologie mai nouă, datorită prezenței clapetei care menține arcul activ permanent, forțele sunt slabe și continue, de aceea, sunt mai rapide și mai eficiente, decât cele clasice. Mai sunt aparatele obținute prin tehnologie computerizată, 100% personalizate fiecărui pacient, cu ajutorul căruia se poate previzualiza modul în care se vor deplasa dinții și rezultatul final.

- Cât timp trebuie purtat un aparat?

- Durata de tratament depinde de anomalia dentară pe care o are pacientul, de tipul deplasărilor care urmează a fi efectuate, astfel ea poate varia între 6 și 24 luni. Medicul ortodont îi recomandă pacientului cel mai eficient aparat pentru el. Modelul poate să modifice ușor durata tratamentului, dar nu semnificativ.

„Se urmărește obținerea unei ocluzii funcționale”

- La cât timp se face controlul și care este importanța activărilor?

- Controlul aparatului dentar se face în funcție de tipul de aparat. La cele clasice cu ligaturi elastice, se recomandă la patru-șase săptămâni și constă în înlocuirea arcului dentar și a ligaturilor elastice. La cele fixe autoligaturante, la șase-opt săptămâni, iar la cele cu aliniatori detașabili și transparenți, la două-trei luni, când pacientul primește un nou set de gutiere și se verifică integritatea elementelor de compozit atașate pe dinți.

- Dacă în urma unui tratament ortodontic s-a modificat mușcătura și s-a format inocluzie, este o problemă?

- Unul dintre obiectivele tratamentului ortodontic este obținerea unei ocluzii funcționale, ceea ce înseamnă contacte echilibrate la nivelul tuturor dinților, asociate cu funcționarea echilibrată a elementelor aparatului dento-maxilar: dinți și țesuturi parodontale de susținere, mușchi, oase maxilare și articulație temporo-mandibulară. Tratamentul ortodontic are ca scop îmbunătățirea esteticii dentare, dar dinții trebuie poziționați astfel încât să asigure suport optim pentru buze și părțile moi.

„Dacă prin poziționarea corectă a dinților se estimează apariția unei inocluzii sagitale sau verticale, trebuie inclusă în planul de tratament și intervenția chirurgicală asupra maxilarelor“

„Odată ce este finalizat tratamentul activ, urmează perioada de fixare, ce se stabilește în funcție de durată, de tipul anomaliei inițiale, de modificările dentare produse și poate varia de la unu la doi ani, până la o contenție permanentă“

„La adulţi, poate apărea resorbţie radiculară“

- Pot apărea complicații?

- Orice tratament medical implică riscuri, putând să producă în unele cazuri complicații. La copii și adolescenți, aceste riscuri sunt minime, țesuturile sunt mai elastice, dinții răspund mult mai rapid la tratament, fără efecte secundare. La adulți, însă, densitatea osoasă este mai crescută, anumite deplasări se produc mai lent și, în unele cazuri rare, pot apărea complicații (resorbție radiculară sau osoasă, retracții gingivale sau imposibilitatea realizării unor deplasări).