de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
Uimitoarea civilizație a Egiptului Antic nu încetează să dezvăluie cât de avansați erau acești strămoși ai omenirii. Performanțele lor nu se limitau doar la edificii care sunt considerate minuni ale lumii, ci și la aspectele vieții de fiecare zi, în care erau la fel de dezvoltați, chiar avangardiști. Unele dintre acestea se referă la igiena personală și la practici de medicină naturistă valabile și în zilele noastre.
Dieta, la ordinea zilei
Ceea ce astăzi cunoaștem drept medicină preventivă era ceva curent în civilizația Egiptului Antic. Foloseau aceste precepte nu doar pentru a se menține curați și într-o bună stare de sănătate, ci și din spirit civic și din responsabilitate, pentru a împiedica izbucnirea unor epidemii, notează listverse.com. În primul rând, vechii egipteni se concentrau asupra dietelor pe care le urmau, fiind convinși că așa se mențineau sănătoși. Consumau foarte multe legume considerate benefice și în prezent, cum ar fi ceapa, usturoiul, ridichile, toate bogate în substanțe prețioase și ale căror proprietăți de antibiotice naturale erau binecunoscute de egipteni.
Desenul ochilor avea efect terapeutic
Celebra manieră în care egiptenii din Antichitate își desenau ochii are conotații care abia acum încep să iasă la iveală. Nu era vanitate sau modă decât în plan secundar; în principal, era un compus bazat pe oxid nitric, care se găsește în celulele pielii umane, după cum afirmă cercetătorii de la Muzeul Luvru. Acest fapt demonstrează că vechii egipteni știau că acest oxid este un element-cheie în întărirea sistemului imunitar al organismului. Ca urmare, anticii sintetizau și foloseau aceste cosmetice special pentru ochi, în primul rând în scopul de a se feri de boli. Mai mult, pentru a le menține acuitatea vizuală, medicii le prescriau egiptenilor pulbere de ficat, care, cum se știe, este bogată în vitamina A, element esențial al sănătății oculare.
Curăţarea danturii, o prioritate
În timpul celei de-a treia dinastii a Egiptului, sub faraonul Djoser, a profesat Hesi-Re, primul dentist din istoria omenirii. Așadar, în jurul anului 1600 î.Hr. se făceau cele dintâi intervenții chirurgicale de acest tip, minore, ce-i drept, pentru ca mai apoi să se dezvolte extracțiile și tratarea cariilor. Pentru prospețimea respirației exista un amestec de miere cu ierburi aburite și condimente ca scorțișoara și mirtul, din care se făceau tablete folosite frecvent pentru împrospătarea respirației. În plus, mult înainte de Hesi-Re, egiptenii inventau prima versiune de periuță de dinți, un instrument primitiv, numit „băț de dinți”. Uluitor este faptul că aproximativ cu un mileniu înainte, așadar în negura timpului, tot această civilizație folosea o pastă specială pentru curățarea danturii.
Săpunul și deodorantul, prezente în ritualul zilnic
Scorțișoara și lămâia stăteau la baza unei alte invenții cosmetice care vine de la vechii egipteni: deodorantul. Amestecând un mare număr de miresme naturale, de la flori la condimente și esență de arbori, creau deodorante naturale pe care le țineau în permanență la subraț. Firește, așa cum făceau și în cazul scalpului, rădeau această parte a corpului, conștienți că părul întreține mirosul. Și săpunul era nelipsit din ritualul zilnic. Cu ajutorul unui amestec de săruri alcaline, plante și grăsime animală, această civilizație își păstra curățenia corporală și, în plus, prevenea apariția unor serii de boli.
Femeile puteau deveni medici
În marea sa operă „Odiseea”, Homer afirmă că „egiptenii sunt pricepuți la medicină mai presus de oricare altă artă”. Într-adevăr, celebrul papirus Ebers conține 877 de rețete medicale, precum și primele observații asupra unor tumori. Demn de remarcat este faptul că nu doar bărbații erau bineveniți în domeniu, ci și femeile; spre deosebire de majoritatea celorlalte vechi civilizații, tinerele Egiptului Antic erau, în general, educate și libere să-și aleagă ce profesie doreau. Acestea mergeau deseori spre medicină. Alegeau în principal obstetrica, în care foloseau metode care abia acum încep să fie studiate. Din acest areal de preocupări medicale vine și primul test de sarcină cunoscut, care folosea semințe de grâu și observații care au fost confirmate de cercetări dintre cele mai moderne.
Cea mai veche reţetă de pastă de dinţi
În Librăria Națională din Viena există o colecție de papirus care conține cea mai veche rețetă de pastă de dinți din lume. Vine de la vechii egipteni și este un amestec de floare uscată de iris, sare, piper și mentă. Abia de curând s-au descoperit proprietățile florii de iris, care este un agent eficient de combatere a afecțiunilor gingivale. Egiptenii le știau de mult…