Main menu

header

cotnari wide

685 12 1de Monica Beleneş şi Daniel Alexandrescu

Insuficiența cardiacă reprezintă una dintre principalele probleme de sănătate publică din România, atât prin numărul mare al persoanelor afectate anual, cât și prin impactul devastator în speranța de viață și scăderea calității vieții pentru acești pacienți. În fiecare oră apar aproximativ cinci cazuri noi de insuficiență cardiacă (45.267 de cazuri noi/an - în 2015), cu o estimare de aproximativ 49.000 de cazuri noi în anul 2017. După vârsta de 50 de ani, numărul de cazuri noi de insuficiență cardiacă crește exponențial până la vârsta de 85 ani. Deoarece prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucuresti, prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie, a estimat că până la jumătatea acestui an ar trebui să existe o serie de propuneri care să ducă la formarea unui program național pe insuficiență cardiacă, l-am rugat să ne explice mai multe despre această maladie.

„În absența diabetului zaharat, controlul medical este obligatoriu după 40 de ani”

- La ce vârstă este bine să ne facem primul control la inimă înainte de a fi prea târziu?

- Vârsta depinde de factorii de risc pe care îi avem de a face o boală cardiovasculară. De principiu, dacă nu avem diabet zaharat, riscul cardiovascular se evaluează după vârsta de 40 de ani, când trebuie să înceapă și controalele la medic. Evaluarea se face prin utilizarea unui scor care ţine cont de vârstă, sex, statusul de fumător sau de nefumător, precum și de nivelul tensiunii arteriale şi al colesterolului. În funcție de acest scor, pacienții sunt încadrați în risc cardiovascular mic, mediu, înalt și foarte înalt. Încadrarea într-una dintre aceste clase de risc impune o frecvență mai mare sau mai mică a controalelor la medic. La pacienții care știu deja că au diabet zaharat sau o boală cardiovasculară, frecvența controalelor la medic trebuie să fie mult mai mare.

- Care ar fi primele semne care ar trebui să ne dea de gândit pentru a merge totuşi la doctor? Sunt acestea specifice anumitor situaţii sau le resimţim permanent?

- Evident că simptomele sunt specifice fiecărei boli cardiovasculare. Dacă ar fi să încercăm să prezentăm simplu lucruri care pot fi foarte complicate, principalele simptome cardiovasculare sunt: durerea toracică, dispneea (senzația de sufocare), edemele (umflăturile, de obicei la nivelul membrelor inferioare), pierderea cunoştinţei.

„Diagnosticul se pune în urma mai multor investigații amănunțite”

685 12 2- Pentru a nu fi duşi în eroare de descrierea difuză a simptomelor de pacient, ce alte investigaţii sunt necesare pentru diagnosticul de IC?

- Insuficiența cardiacă este un sindrom. Are foarte multe cauze. Practic toate bolile cardiovasculare pot ajunge, într-un stadiu tardiv de evoluție, la insuficienţă cardiacă. Investigațiile de care are nevoie un pacient cu suspiciunea de insuficiență cardiacă sunt: electrocardiograma, o radiografie cardio-pulmonară, ecocardiografia, precum și anumite analize specifice care identifică anumite substanțe din sânge (numite biomarkeri). De altfel, toate informațiile necesare se găsesc acum pe pagina dedicată pacienților de pe site-ul cardioportal.

- Care ar fi principalele cauze ale insuficienţei cardiace?

- În ordinea frecvenței, boala coronariană ischemică, hipertensiunea arterială, bolile valvelor inimii. Dar, așa cum spuneam, practic orice boală a inimii poate determina insuficiență cardiacă.

„O dietă echilibrată combinată cu mișcare ține boala la distanță”

- Ce tratament trebuie să urmeze pacienţii diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă?

- Depinde de etiologie și de tipul de insuficiență cardiacă. De principiu, dacă funcția inimii este redusă, pacienții ar trebui să primească inhibitori ai sistemului renina-angiotensina-aldosteron, beta-blocante, diuretice.

- Care este regimul de viaţă recomandat pe lângă evitarea fumatului şi cât mai multă mişcare? Este garant că cei care fac sport nu ajung la IC?

- Evitarea exceselor. Asta înseamnă o dietă echilibrată cu eliminarea excesului de sare și de alcool, evitarea sedentarismului, combaterea obezităţii etc. Sportivii de performanță au o inimă antrenată, atâta timp cât fac sport. După ce se opresc, apare ceea ce numim „decondiționarea” și în câțiva ani riscul de insuficiență cardiacă devine la fel cu al celor care nu au făcut sport de performanță.

Un sfert dintre pacienții cu IC internați în spitalizare continuă în 2014 nu vor fi în viață în anul 2024. Majoritatea persoanelor cu insuficiență cardiacă externate din spital merg la domiciliu, unde urmărirea acestora este dificilă. În plus, programele de recuperare cardiovasculară lipsesc

„Controlul factorilor de risc cardiovascular este foarte important“

- Cum prevenim IC?

- Prin prevenirea bolilor cardiovasculare, evident. Și, în primul rând, prin controlul factorilor de risc cardiovascular: stoparea fumatului, combaterea sedentarismului și a obezității, tratamentul corect al hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat, dislipidemiilor.

- Care ar fi măsurile primordiale ce trebuie luate pentru a diminua cifrele evidențiate de recentul studiu?

- Exact ce spuneam: existența unui program național dedicat depistării precoce a factorilor de risc al bolilor cardiovasculare și al tratamentului corect al acestora. Este mult mai important să prevenim, decât să tratăm! O dată ajuns pacientul la diagnosticul de insuficiență cardiacă, tratamentul poate fi foarte dificil și evoluția nefavorabilă.