Main menu

header

cotnari wide

682 14 1de Alexandru Brădescu şi Sorin Dumitrescu

Potrivit studiilor, 66% dintre români consideră că au o viață stresantă, principalele surse de stres fiind locul de muncă, finanțele și relațiile. Sunt afectați în aceeași măsură atât bărbații, cât și femeile. Ce recomandă specialiștii îm- potriva stresului?

O chestiune de percepție

Orice lucru sau eveniment care reprezintă o provocare reală sau este perceput ca atare poate provoca stres. Cu toții am experimentat stresul în viața de zi cu zi, mai ales atunci când ne simțim supraîncărcați și ne luptăm să facem față cererilor tot mai complexe. Aceste cereri pot fi legate de finanțe, de locul de muncă, de relații și de alte situații. Psihologul Angela Nuţu, psihoterapeut, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză, consideră că percepția are un rol esențial în stres: „Este important să conștientizăm că un eveniment poate fi foarte stresant chiar dacă nu reprezintă un pericol real pentru noi, atâta vreme cât noi îl percepem ca atare”.

Faza acută, palpitantă în doze mici

682 14 2Psihologul Angela Nuţu afirmă că stresul acut este unul pe termen scurt, adus de evenimente specifice la care trebuie să reacţionăm. „Poate fi o forţă ajutătoare, motivaţională şi poate fi palpitantă în doze mici (eustres), dar prea mult este epuizantă și ne face să simțim că nu reușim să facem față provocărilor (distres). Stresul acut poate fi atunci când vă daţi în trenuleţul roller coaster, daţi un examen important, evitaţi un accident de maşină, cereţi o mărire de salariu etc.”, explică psihoterapeutul.

Cronicizarea generează boli grave

De cealaltă parte, stresul cronic este o suferinţă pe termen lung, cauzată de factori de stres repetitivi. „Stresul cronic poate deveni o parte de rutină a vieţii, încât cei care suferă sub acțiunea sa nu-l mai observă şi îl acceptă ca fiind normal. Factorii de stres cronic pot fi: un loc de muncă epuizant, o viaţă de familie nefericită, probleme financiare prelungite, dificultăți de adaptare și de socializare etc. Dacă nu intervenim cu diferite metode de alinare sau de relaxare, stresul cronic poate duce la dureri de cap, de stomac deranjat, dureri în piept, tensiune arterială ridicată, insomnie, anxietate, depresie. Toate acestea cresc riscurile de boli de inimă cu până la 40%, de infarct cu 25%, iar de atac cardiovascular cu 50%. De asemenea, poate cauza tensiuni musculare ca reacţie reflexă de a ne proteja corpul împotriva posibilelor dureri şi răni”, atrage atenția psihologul Angela Nuţu.

Soluţii eficiente

Cum putem scăpa de stres? Psihoterapeutul Angela Nuțu dezvăluie cinci metode simple, la îndemâna oricui, care combat eficient stresul:

  • Relaxarea. Un exerciţiu simplu de autohipnoză ne poate ajuta să intrăm foarte repede și ușor într-o stare de transă hipnotică, respectiv ne va ajuta să ne relaxăm profund. Se execută astfel: stați confortabil pe scaun, cu tălpile lipite de podea; trageți puternic aer în piept, inspirând pe nas. În același timp ridicați privirea, cât mai mult cu putință, doar privirea, capul rămâne nemișcat. În acest fel veţi ajunge cu ochii „dați peste cap”, în timp ce capul rămâne în poziție verticală, ca și cum aţi privi un punct interior, în creștetul capului; mențineți respirația și numărați în minte: 1, 2, 3; lăsați privirea să coboare lent, foarte lent, în timp ce expirați încet, controlat pe gură. Pleoapele coboară lent, în final ochii închizându-se natural, iar respirația devine și ea profundă și naturală. Repetați de minimum trei ori sau ori de câte ori este nevoie pentru a adânci starea de transă;
  • Mișcarea. Eliberarea de endorfine şi concentrarea pe corpul dumneavoastră vă vor face să vă simţiți mai bine, exercițiile fizice ajutând sistemul nervos să se relaxeze. În loc să vă concentrați pe gânduri, concentrați-vă pe propriul corp;
  • Echilibrarea sistemului nervos. Meditaţia și respiraţia conştientă sunt modalități rapide de a vă calma. Luați o pauză şi concentrați-vă atenţia pe 60 de respiraţii de fiecare dată când simţiți că vă sufocați şi nu faceți faţă unui moment;
  • Ieșirea din izolare. Conexiunea cu oamenii care vă fac să vă simţiți bine şi în siguranţă este una dintre cele mai eficiente modalităţi de a vă relaxa sistemul nervos. Suportul familiei şi al prietenilor este vital în recuperarea echilibrului;
  • Schimbări benefice în propria viaţă. „Atunci când vă luptaţi cu stresul, e foarte posibil să nu mai urmaţi cursul firesc al vieţii dumneavoastră. Somnul, apetitul, energia vă vor fi afectate. Este un moment în care trebuie să măriţi efortul pentru o viaţă sănătoasă: orientaţi-vă către o alimentație sănătoasă, apucaţi-vă de un sport nou, relaxaţi-vă înainte de somn”, recomandă psihoterapeut Angela Nuţu.

Nu faceți niciodată exerciții de relaxare sau de intrare în transă hipnotică în timp ce sunteți la volan sau operați cu diverse aparate, utilaje etc. Alegeți pentru asta întotdeauna un mediu liniștit, sigur, în care, pe cât posibil, să nu fiți deranjat cât durează exercițiul de relaxare!

Fiecare persoană are propria toleranţă la tensiune

În opinia psihologului Angela Nuţu, stresul este de fapt o parte importantă a evoluţiei omenirii, ajutându-i pe strămoşii noştri să supravieţuiască. „Eliberarea de adrenalină adusă de un atac iminent din partea unor animale carnivore de dimensiuni mari i-a ajutat, de exemplu, pe strămoşii noştri să se pregătească pentru luptă şi fugă, iar acest gen de stres încă ne aduce beneficii şi astăzi. Dar lumea modernă a adus cu sine un stres continuu asupra corpului și minții noastre - și există voci care consideră că încă nu suntem pregătiți să facem față acestei schimbări”. Contrar opiniei generale, nu orice stres este rău, ci fiecare persoană are propria toleranţă la tensiune și la felurile variate de factori de stres. „Cheia este să ne ştim gradul de toleranţă, cunoscându-ne semnalele negative atunci când stresul ne atinge punctele critice”, consideră specialistul.