Main menu

header

cotnari wide

681 13 1de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu

Înaintarea în vârstă este inevitabilă, ireversibilă, dar nu neapărat un proces negativ. Nu este o boală, ci o realitate, și poate fi trăită frumos, printr-un stil de viață adecvat acestui proces, este de părere medicul spaniol Francesc Formiga (medalion), director al Programului de Geriatrie al Spitalului Universitar Bellvitge, din Catalonia, specialist în afecțiuni asociate îmbătrânirii, care detaliază într-un interviu secretele unei bătrâneți senine și active.

„Implică pierderea multor abilități, dar poate aduce și avantaje”

- Din perspectivă biologică, ce este îmbătrânirea?

- Deși nu poate fi definită exact, cea mai larg acceptată noțiune este că aceasta reprezintă o parte a ciclului vieții. Mai exact, un om se naște, copilărește, este adolescent, apoi adult și, de la un punct încolo, începe să îmbătrânească. În general este dificil de definit, cu atât mai mult cu cât acest proces nu începe în același timp pentru toată lumea, nici măcar organele unei persoane nu încep să îmbătrânească în același timp.

- Care sunt minusurile, dar și plusurile acestui proces?

- Îmbătrânirea implică pierderea multor abilități, dar poate aduce și anumite avantaje. Este un proces fizic, dar totodată și unul psihic și social.

„Există oameni de 70 de ani care arată cu două decenii mai tineri”

681 13 2- Care este diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică?

- Unele persoane îmbătrânesc mai repede, altele, mai lent. În timp ce vârsta cronologică este cea din acte, numărul de ani pe care i-am trăit, singura măsurare obiectivă pe care o avem la îndemână, vârsta biologică este cea pe care părem că o avem. De exemplu, există oameni de 70 de ani care arată cu două decenii mai tineri și, de asemenea, pot fi în bună formă fizică sau, dimpotrivă, la interior pot să se prezinte mai rău decât arată.

- Care este momentul în care simptomele îmbătrânirii încep să devină evidente?

- În jurul vârstei de 30 de ani, masa osoasă se oprește din creștere. Cred că acesta este momentul în care începem să îmbătrânim, deși procesul este insesizabil. De asemenea, se consideră că, de la o vârstă încolo, creierul nu mai are flexibilitatea necesară pentru a învăța lucruri noi, menopauza și scăderea nivelului de testosteron afectează major femeile, respectiv bărbații, există și opinii potrivit cărora îmbătrânim din clipa în care ne naștem. Personal sunt de părere că începem să îmbătrânim în momentul în care majoritatea funcțiilor încep să se diminueze - avem mai puțini neuroni, mai puțină forță musculară etc.

„Bătrânețea nu este o patologie, ci o realitate”

- Este îmbătrânirea o boală?

- Nu în sine, deși prioritizează o serie de afecțiuni. Dar, evident, bătrânețea nu este o patologie, ci o realitate. Dar, pe lângă faptul că albim sau avem nevoie de ochelari de vedere, implică și oboseala pancreasului, care nu mai secretă insulină, creșterea tensiunii arteriale din pricina îngustării vaselor de sânge, riscuri majore generate de fumat sau de consumul de alcool. În mod inevitabil, îmbătrânirea ajunge să fie asociată cu boala pentru majoritatea oamenilor.

- Și totuși, speranța de viață a crescut...

- Într-adevăr, astăzi putem vorbi mai degrabă despre speranță de viață decât despre longevitate, care este un termen descriptiv. Speranța de viață a fiului meu este mai mare decât a mea, care, la rândul ei, este superioară celei a părinților mei.

„Fiecare individ poate alege sau nu să folosească substanțe toxice”

- Care sunt factorii care pot contribui la creșterea speranței de viață?

- Există foarte multe elemente - copiii și femeile nu mai mor la naștere ca în trecut, a scăzut numărul accidentelor de muncă, au fost introduse măsuri de igienă și se controlează infecțiile. Foarte multe probleme au fost rezolvate prin nutriție adecvată, programe de vaccinare și accesul la antibiotice.

- Iar pentru seniori, care sunt factorii care pot reduce numărul anilor?

- Deși personal percep îmbătrânirea ca pe o „epidemie pozitivă”, aproape întotdeauna are conotații ca Alzheimer, demență, boli cardiovasculare. Tot ce putem face este să susținem o îmbătrânire cât mai sănătoasă, dar aici intră în ecuație, pe de o parte, factorul genetic, dar, pe de altă parte, și deciziile fiecărui individ, care poate alege sau nu să folosească substanțe toxice ori alimente nesănătoase.

„Este obligația doctorilor să promoveze un stil de viață sănătos”

- Ce implică programele de prevenție pe care le susțineți?

- Dieta și exercițiul fizic ne pot ajuta nu doar să trăim mai mult, ci mai ales să trăim mai bine. Dar asta implică în primul rând o schimbare de mentalitate, întrucât oamenii trebuie convinși să aibă grijă mai bine de ei înșiși.

- Este vorba despre așa-numitul concept de îmbătrânire activă...

- Exact. Este o prioritate, și toată lumea vorbește despre asta, dar, dacă organizezi un seminar pe această temă, nu vine nimeni. Cred că programele universitare ar trebui să includă cursuri pe această temă, pe care personal le-aș face obligatorii pentru a obține titlul de medic. Este obligația doctorilor să promoveze un stil de viață sănătos. Este limpede că un copil cu obezitate sau cu diabet nu va ajunge să trăiască 85 de ani, deci, cu cât mai devreme începem să avem grijă de noi înșine, cu atât mai bine. La nivel de sisteme de sănătate, consider că promovarea constantă a unui stil de viață sănătos al vârstnicilor ne va ajuta să economisim sume importante pe termen lung.

„Întâlnim oameni de 80-90 de ani care au reușit să evite bolile grave asociate cu îmbătrânirea. Noi, medicii, îi numim  «supraviețuitori», și avem multe de învățat de la ei“

„Recomand integrare socială activă“

681 13 3- Ce înseamnă concret ca o persoană care intră în categoria seniorilor să aibă o bătrânețe activă și sănătoasă?

- Să avem grijă de noi înșine nu trebuie să devină o obsesie, ci un reflex. În calitate de clinician, recomand la vârste mai înaintate dieta și exercițiul fizic, mișcarea, precum și o viață socială activă a seniorilor. De asemenea, antrenarea memoriei, prin învățarea unor limbi străine sau studiul de orice fel, lectura care stimulează memoria reprezintă un exercițiu vital la vârstă înaintată.