Main menu

header

660 12 1de Cătălina Tăgârță şi Alexandru Brădescu

Guta este o boală metabolică ce implică metabolismul purinelor - produși ce se regăsesc în proteinele pe care le ingerăm zilnic și prin a căror metabolizare rezultă acidul uric. Din cauza dezechilibrului apărut la nivelul acestui metabolism al purinelor, producția de acid uric este crescută. Se acumulează în cantități mari în sânge, la nivelul țesuturilor și al articulațiilor și duce la inflamarea și la umflarea articulației, provocând durere. În gută, valorile uricemiei depășesc 7,4 mg%, în timp ce la o persoană sănătoasă acestea sunt în jur de 5 mg%.

Cea mai comună cauză de artrită inflamatorie la bărbații de peste 50 de ani

Guta este cea mai comună cauză de artrită inflamatorie la bărbații de peste 50 de ani. Referitor la simptomatologie, în literatura de specialitate sunt descrise patru stadii prin care trece guta în evoluția ei naturală. În primul rând e vorba despre hiperuricemia asimptomatică. În această situație, bărbații prezintă valori crescute ale acidului uric fără să aibă alte elemente clinice. Pacientul nu prezintă încă dureri articulare, modificări ale articulațiilor sau litiază renală. Însă, dacă analiza este peste limita valorii normale, acest lucru trebuie să dea de bănuit medicului, care va recomanda pacientului să ia primele măsuri în scop profilactic. Cea de-a doua etapă constă în artrita acută gutoasă sau atacul de gută. Acesta poate fi declanșat de traumatisme, exces alimentar, ingestie de alcool, medicamente, intervenții chirurgicale, hemoragii, infecții. Este momentul în care încep să apară simptomele. Pacientul acuză dureri importante la nivelul degetului mare de la picior (articulația cel mai frecvent afectată), înroșirea și umflarea articulației, senzația de arsură. Durerile sunt bruște și severe, fiind asociate cu o sensibilitate extremă a articulației. Acesta este debutul tipic al unui atac de gută, dar trebuie să știți că și alte articulații pot fi afectate, precum dorsul piciorului, glezna, genunchiul, pumnul, degetele mâinii, cotul. De asemenea, rețineți că primul atac de gută se poate vindeca însă cu tratament, fără a lăsa urme la nivelul articulației. În concluzie, în cazul în care apar aceste simptome, pacienții trebuie să se prezinte la medicul specialist pentru investigații și tratament.

La 2/3 dintre pacienți apare un al doilea episod în primul an

660 12 2Cea de-a treia etapă a bolii este reprezentată de perioada intercritică dintre atacurile de gută. Această perioadă are o durată variabilă, fiind mult influențată de complianța pacientului la regimul alimentar și la tratamentul medicamentos. Totuși, se apreciază că 2/3 dintre pacienți vor prezenta un al doilea episod de artrită acută gutoasă în primul an. Și, în cele din urmă, cea de-a patra etapă a afecțiunii constă în: guta cronică tofacee - urmarea acumulării progresive de acid uric, ceea ce duce la depunere în țesuturi sub formă de tofi (formațiuni de dimensiuni diferite, nedureroase, elastice, care au un conținut crescut de cristale de acid uric și a căror localizare clasică este la nivelul urechii, la picioare, la degetele mâinii, la cot). Acești tofi apar după o evoluție îndelungată a bolii (circa zece ani) fără tratament. Actualmente, în condițiile tratamentelor actuale, această formă de boală este rară.

Excesul de proteine duce la creșterea nivelului de acid uric

Factorii care duc la creşterea nivelului de acid uric din corp sunt: stilul de viață, starea generală de sănătate, administrarea anumitor medicamente, istoricul medical al familiei, vârsta și sexul. În ceea ce privește stilul de viaţă, alegerile pe care oamenii le fac zilnic le crește riscul apariţiei gutei. Spre exemplu, consumul mare de proteine și excesul de alcool: mai mult de două pahare pe zi în cazul bărbaţilor şi de un pahar în cazul femeilor. Există anumite boli care predispun la gută: hipertensiunea, dar şi boli cronice precum diabetul, nivelul crescut de grăsimi şi de colesterol din sânge - hiperlipidemia şi îngustarea arterelor - arterioscleroza, dar și boli sistemice, precum psoriazisul. Atenție însă! Folosirea anumitor diuretice, prescrise în special pentru tratarea hipertensiunii, poate duce la creşterea nivelului de acid uric din corp şi, implicit, la apariţia gutei. Acelaşi risc este prezent şi în urma medicamentelor prescrise de medic în cazul unui transplant de organe, pentru evitarea respingerii organului transplantat de corp. Pe de altă parte, în cazul în care un membru al familiei a suferit sau suferă de gută există o predispoziţie către această boală. Deși guta apare în special la bărbaţi, în primul rând din cauză că femeile tind să aibă un nivel mai scăzut de acid uric în corp decât domnii, după instalarea menopauzei, nivelul începe să crească şi la femei. Deosebirea rămâne la vârstă: în timp ce bărbaţii sunt predispuşi la a suferi de gută începând cu intervalul de 40-50 de ani, femeile suferă de gută după 50 de ani.

Tratamentul medicamentos trebuie luat toată viața

Un rol foarte mare în ceea ce privește tratamentul îl are regimul alimentar. Sunt interzise alimentele bogate în purine: carnea de animal tânăr (pui, miel, vițel, porc), organele și carnea de vânat, crustaceele, dar și cafeaua, cacaua, dulciurile rafinate (prăjituri, torturi, bomboane, ciocolată) și alcoolul. În schimb, sunt permise și chiar recomandate fructele și legumele, lactatele cu conținut moderat de grăsime, cerealele. Celelalte alimente pot fi consumate cu moderație și la indicațiile medicului specialist. Foarte importantă este și hidratarea corectă (minimum doi litri de lichide pe zi), pentru a preveni depunerea acidului uric la nivelul rinichiului și formarea de calculi. Nu trebuie să uitați de tratamentul medicamentos, care se ia toată viața. Mai mult decât atât, tratamentul trebuie monitorizat periodic şi ajustat în funcţie de nivelul acidului uric, astfel încât acesta să nu depășească nivelul de 6 mg%.

Fiind o boală metabolică, guta influenţează şi celelalte metabolisme (glucidic, lipidic), pacientul putând dezvolta în timp diabet zaharat, hipertensiune arterială, obezitate, ateroscleroză, niveluri crescute ale lipidelor sangvine, sindrom metabolic etc., motiv în plus pentru bolnav de a se investiga periodic

Turmericul reduce inflamaţiile

660 12 3Pentru tratarea sau pentru prevenirea bolii, pacienții pot încerca următoarele suplimente alimentare: vitamina C (1.500 mg/zi), quercetina (un gram/zi), bromelaina (o capsulă de 350 sau 500 mg, de două ori pe zi), turmericul (o capsulă de 300 mg, de trei ori pe zi, reduce inflamația și durerea provocate de gută), oțetul din vin de mere (30 ml/zi), uleiul de pește (2 g/zi), gheara-diavolului (750 mg extract din plantă, de trei ori pe zi). De asemenea, pe lângă suplimentele nutritive, este important să mențineți sub control greutatea.