Main menu

header

658 12 1de Monica Beleneș şi Alexandru Brădescu

Temperaturile scăzute ce se resimt odată cu venirea anotimpului rece, și nu numai, au un impact vizibil asupra pielii noastre delicate. În această perioadă ne putem confrunta cu o dermă uscată, însoțită de roșeață, mâncărime sau cu o senzație de înțepătură. Statisticile arată că între 15% şi 30% dintre copii și între 2% și 10% dintre adulți se confruntă cu dermatita atopică, o boală inflamatorie cronică ce se manifestă inițial prin mâncărimi care ulterior supurează și apoi se formează bășici. Doctor Andrei Teodorescu, director medical Sanofi Genzyme România și Moldova, ne va face să înțelegem dacă afecțiunea este contagioasă și ce tratament trebuie să urmăm pentru a nu se agrava.

„Nu este transmisibilă”

- Care sunt cauzele apariției acestei maladii?

- Dermatita atopică este o afecțiune plurifactorială, putând avea cauze multiple și un mecanism fiziopatologic complex. Sunt incriminați factori genetici, predispoziție transmisă ereditar, tulburările hormonale și imunologice jucând și ele un rol important. Factorii care declanșează manifestările clinice sunt anumiți alergeni alimentari sau aerieni, substanțe iritante care vin în contact cu pielea, haine din materiale sintetice, frig sau căldură excesivă și stres.

- Cum se manifestă? Are anumite faze de erupție?

- Dermatita atopică este o formă de eczemă, o boală inflamatorie cronică, însoţită de simptome care se prezintă adesea ca o erupție cutanată. În funcție de severitate, spectrul simptomelor este variabil, de la mâncărime ușoară și roșeață până la erupții cutanate generalizate, care acoperă o mare parte din suprafața corporală și pot fi însoţite de mâncărimi intense și persistente, uscăciunea, crăparea, înroșirea pielii și formarea de cruste care, în cele din urmă, ajung să supureze, în formele moderate și severe. Mâncărimea este unul dintre simptomele cel mai împovărătoare pentru pacienți și poate fi invalidantă. Boala afectează calitatea vieții pacienţilor, provocând tulburarea somnului și apariţia simptomelor de anxietate și depresie.

- Este considerată contagioasă?

- Nefiind cauzată de agenți infecțioși, această boală nu este transmisibilă. Nu există riscuri la contactul cu persoanele care suferă de această patologie. Problema izolării și excluderii sociale este totuși întâlnită la acești pacienți, fiind necesare măsuri suplimentare pentru reintegrare socioprofesională și consiliere psihologică în cazul apariției depresiei.

„Tratamentul durează între șapte zile și șase săptămâni”

658 12 2- Care este tratamentul recomandat? Cât timp trebuie urmat?

- În funcție de severitatea manifestărilor clinice, tratamentul este individualizat. Există mai multe tipuri de intervenții terapeutice: tratamentul topic, reprezentat de creme emoliente și hidratante, care conțin și substanțe active de tipul corticosteroizilor, inhibitori de calcineurină sau PDE4 (fosfodiesterază de tip 4); tratamentul sistemic, indicat în formele mai severe: fototerapia cu ultraviolete, corticoterapia pe cale orală sau injectabilă, moleculele imunosupresoare precum ciclosporina, azatioprina, metrotrexatul sau micofenolatul mofetil. Suplimentar, agențiile de reglementare a medicamentelor din SUA și din Europa au aprobat recent o nouă opțiune terapeutică, un inhibitor de IL4 și IL13, dupilumab, cu administrare injectabilă, subcutanată, o dată la două săptămâni. Acest medicament tratează direct cauza inflamației din dermatita atopică moderată până la severă. Durata tratamentului este variabilă și trebuie adaptată la forma de severitate a bolii. Inițial se recomandă un tratament de atac, timp de șapte zile, care se poate prelungi până la șase săptămâni dacă simptomele persistă. După șase săptămâni de tratament, dacă nu se obține remisiunea, dermatita este considerată severă și refractară la tratament, fiind necesare intervenții terapeutice suplimentare, complexe, care se mențin pe termen lung, cu scopul de a preveni apariția recurențelor.

„Se recomandă o dietă bogată în acizi grași esențiali”

- Pot surveni complicații?

- Complicațiile frecvente ale bolii pot fi de natură infecțioasă, din cauza contaminării cu agenți patogeni a leziunilor apărute în evoluția bolii sau a leziunilor de grataj. Neadaptarea sau exagerarea regimului igieno-dietetic cu privarea organismului de nutrienții de bază poate conduce la carențe alimentare grave. Pacienții pot dezvolta complicații din cauza corticoterapiei locale (atrofie cutanată, teleangiecatazii, hipertricoză, hipopigmentare, favorizarea apariției de infecții provocate de scăderea imunității locoregionale) sau sistemice (tulburări hormonale, influențează secreția glandelor suprarenale, hipertensiune arterială prin retenție de apă și săruri, osteoporoză). Pot apărea complicații de ordin psihologic, de tipul depresiilor, fiind cauzate de simptomele bolii, care afectează calitatea vieții, dar și de tratamentul cronic cu steroizi, care poate întreține o tendință depresivă.

- Este nevoie și de urmarea unui regim alimentar?

- Poate fi necesar un regim alimentar personalizat în cazul în care sunt identificați între factorii declanșatori anumiți alergeni alimentari. Aceștia trebuie evitați prin înlocuirea cu alte alimente care să asigure principiile nutritive. Suplimentar se va asigura o hidratare bună a organismului pentru a evita perioadele de deshidratare și, consecutiv, uscarea pielii. În cazul trata- mentului pe termen lung cu steroizi sistemici se va restricționa consumul de sare și de dulciuri, pentru evitarea hipertensiunii, respectiv a diabetului zaharat. Se recomandă o dietă bogată în acizi grași esențiali regăsiți în pește, nuci și diverse tipuri de semințe.

În dermatita atopică se poate vorbi despre o predispoziție ereditară. Sunt publicate date statistice, care arată că aproximativ 73% dintre pacienții cu dermatită atopică prezintă în antecedentele heredocolaterale o formă de atopie, iar 27% dintre pacienți au rude afectate de dermatită atopică

„Există precauţii care trebuie urmărite ca măsuri generale“

- Putem vorbi despre contraindicații în cazul acestei boli?

- Contraindicații sunt cele specifice schemelor de tratament recomandate. Există însă precauții care trebuie urmărite ca măsuri generale ce trebuie implementate de pacienții cu dermatită atopică: depistarea și excluderea factorilor declanșatori (alergeni) din alimentație sau din mediul locuinței; evitarea mediului uscat prin umidificarea aerului din locuință; menținerea unei diete; păstrarea unei igiene corporale adecvate; evitarea hainelor din materiale sintetice sau aspre, care pot produce leziuni ale pielii; evitarea efortului fizic susținut în mediu cu temperatură crescută, care poate produce transpirație în exces și iritație; prevenirea episoadelor depresive, prin consiliere psihologică specializată.