Main menu

header

cotnari wide

649 13 1de Cătălina Tăgârță şi Daniel Alexandrescu

Chisturile ovariene pline cu lichid observate ecografic la femeile sub 30 de ani sunt benigne. Acestea fie dispar singure, fie pot fi îndepărtate prin operație dacă este necesar. Tumorile benigne nu invadează țesuturile din jur, însă cele maligne atacă atât ovarele, cât și țesuturile înconjurătoare. Cancerul ovarian se poate răspândi în abdomen, la intestine, stomac și chiar în zonele îndepărtate ale corpului, prin căile sangvine și limfatice. O astfel de răspândire este denumită metastază.

„Poate avansa mult până la apariția primelor simptome”

649 13 2Există mai multe tipuri de cancer ovarian, cel mai frecvent fiind cel epitelial, cu o incidență de aproape 1 la 55 de femei. „Cancerul ovarian poate fi tratat atunci când diagnosticul este precoce. Cu toate acestea, deoarece în stadiile incipiente boala nu provoacă niciun simptom, diagnosticul este pus când boala este avansată. Din acest motiv, se observă că ratele de mortalitate în cazul cancerelor ovariene sunt mai mari decât în cazul tuturor celorlalte forme de cancer ale organelor de reproducere. La o clasificare a bolilor de cancer care provoacă decesul la femei, cauza ovariană se află pe locul patru”, explică doctorul oncolog Sadi Kerem Okutur, de la Grupul Internaţional de Spitale Medical Park din Turcia, citat de echipa Plus Communication. În ceea ce privește simptomele, s-a menționat dificultatea diagnosticării timpurii. „Cancerul poate avansa foarte mult până la apariția primelor simptome. Pacientele pot acuza balonare, senzație de gaze, disconfort în jumătatea inferioară a abdomenului, scăderea poftei de mâncare sau senzația de plenitudine. Indigestia, greața, pierderea în greutate pot atrage atenția. Tumoarea crescută poate apăsa pe organele vecine, provocând nevoia de a urina frecvent. Mai rar, pot apărea sângerări vaginale. Acumularea de lichide în abdomen poate duce la balonare, iar acumularea de lichide în lobii pulmonari poate duce la dificultăți de respirație”, spune doctorul oncolog turc.

Se verifică markerul CA-125

Pentru a pune diagnosticul, pacienta este consultată de medic după efectuarea anamnezei. Acest consult se efectuează de un specialist ginecolog-obstetrician. În plus, se examinează ovarele prin ecografie, iar suplimentar se verifică prezența în sânge a markerului CA-125, care are relevanță majoră în diagnosticul cancerului ovarian. Totuși, acest marker poate crește și în cazul unor boli benigne ale ovarului. „Diagnosticul de cancer se pune în urma examinării unei mostre de țesut prelevată prin biopsie din ovar sau, în cazul pacientelor cu lichid acumulat în abdomen, a mostrei de lichid... În timpul operației, în funcție de decizia chirurgului, se pot îndepărta uterul, trompele uterine, ovarele, peritoneul. În plus, se prelevează mostre din diafragmă, celelalte organe, ganglionii limfatici din vecinătate și lichidul abdominal, pentru a se finaliza stadializarea”, declară medicul Sadi Kerem Okutur.

Operația, combinată cu chimioterapia, are rezultate bune

649 13 3Gradul de răspândire a bolii în organism, vârsta și starea generală a pacientului influențează modul în care este tratată afecțiunea. Tratamentul clasic al cancerului este intervenția chirurgicală și, ulterior, chimioterapia. În unele cazuri, pentru a răspunde nevoilor pacientului, se aplică de asemenea radioterapia. „În cazul abordării chirurgicale se poate face fie operația de histerectomie, fie o operație denumită salpingo-ooforectomie bilaterală, în care, odată cu uterul, se îndepărtează și cele două ovare sau, în cazurile în care operația necesară nu se poate face pentru că boala este foarte răspândită, se realizează intervenția denumită «debulking», pentru îndepărtarea unei părți cât mai mari din țesutul tumoral. Dacă s-a putut pune diagnosticul înainte de laparotomie, și tumoarea nu poate fi îndepărtată complet chirurgical, înainte de intervenție se aplică un tratament medicamentos pentru reducerea tumorii, și abia după aceea se trece la intervenția chirurgicală. În cazuri rare, dacă boala a cuprins un singur ovar, iar pacienta este la o vârstă tânără și dorește să nască, se îndepărtează numai ovarul afectat”, mai precizează doctorul de la Medical Park.

Efectele adverse, monitorizate regulat prin analize de sânge

După operație, administrarea medicamentelor anticancerigene este denumită chimioterapie. Această terapie poate fi aplicată pe cale orală, intravenoasă sau intraabdominală, prin perfuzie cu ser și medicament. Chimioterapia se efectuează în general în ambulatoriu. Nu este necesară internarea în spital. Există anumite medicamente de susținere pentru eliminarea senzației de greață și a vărsăturilor ce apar în funcție de medicamentele administrate prin chimioterapie. Efectele adverse ale acesteia asupra celulelor sangvine și a organelor se monitorizează prin analize de sânge efectuate regulat.

După tratament, timp de doi ani, pacienții vin la control fizic o dată la trei luni, ocazie cu care se determină și markerul CA-125, iar în caz de nevoie se fac radiografii pulmonare și tomografii abdominale. În următorii trei ani, aceste controale se fac o dată la șase luni, iar apoi anual

Relaţia dintre boală şi genetică

În urma studiilor efectuate s-a demonstrat existența factorilor ereditari în cazul a 10% dintre toate cazurile de cancer. „Cercetările genetice efectuate cu privire la cancerele frecvent întâlnite au constatat existența unor modificări dobândite în timpul vieții în cazul unor pacienți. Aceste modificări din zona genetică - denumite oncogene - apar în celulele somatice și nu se moștenesc de alte persoane din familie. În zilele noastre s-a constatat că 10% dintre cazurile de cancer la sân, ovare, colon sau col uterin sunt cauzate de mutații genetice cunoscute”, potrivit doctorului oncolog Sadi Kerem Okutur.