Main menu

header

cotnari wide

648 14 3de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu

Principiul după care se obține laptele praf stă la baza testelor pentru realizarea plasmei sub formă de pulbere, ce va putea salva milioane de vieți într-un viitor apropiat.

„Sunt oameni care mor cu zile”

Indiferent că sunt militari în teatre de operațiuni, femei în travaliu sau victime ale unor accidente rutiere, cazurile de sângerare masivă au nevoie imperioasă de transfuzie urgentă cu plasmă. În prezent, echipele medicale care intervin trebuie să aștepte 20-30 de minute până când plasma este disponibilă, ceea ce înseamnă în multe cazuri diferența dintre viață și moarte. De altfel, datele statistice arată că în Occident pier anual peste 2,5 milioane de persoane care ajung la spital cu hemoragii extinse. „Unii dintre acești pacienți ar supraviețui dacă ar exista la îndemână plasma necesară înainte ca ei să ajungă la noi. Sunt oameni care mor cu zile, și aceste cazuri ne revoltă și ne fac să ne simțim neajutorați”, arată Martin Schreiber, chirurg și profesor la Universitatea de Știință și Sănătate din Oregon.

Lichid vital prin adăugare de apă distilată

Pentru victimele unei traume care implică pierdere masivă de sânge, plasma trebuie administrată în ceea ce specialiștii numesc „ora de aur”, un prim interval de 60 de minute în care se poate face cu adevărat ceva. Odată ce acest răstimp s-a scurs, recuperarea devine tot mai dificilă, arată „Daily Mail”. Iar pierderea de timp prețios este cauzată de faptul că plasma este congelată, pentru că altfel s-ar altera cu repeziciune. Cât despre transmiterea de plasmă echipajelor de intervenție medicală la fața locului, aceasta este o opțiune foarte rară. În aceste condiții, noua tehnologie care anunță realizarea formulei de plasmă pulbere și care se poate transforma în lichidul vital prin simpla adăugare a apei distilate este o speranță reală, care ar putea salva în viitor milioane de vieți.

La fel de eficientă ca varianta clasică

Cercetările referitoare la calitatea și eficiența plasmei uscate au fost derulate în domeniul militar. Un studiu recent, desfășurat de Institutul de Cercetări Chirurgicale al Armatei SUA, a relevat faptul că această formulă este la fel de eficientă ca transfuziile care au loc după metoda clasică. Schreiber însuși a constatat acest aspect la fața locului și a decis să aplice în viața civilă rezultatele pe care le-a constatat pe fronturi din Irak și din Afganistan, unde incidentele care implică sângerări masive sunt mult mai frecvente. „Observațiile pe care le-am făcut pe fronturi au demonstrat cât de importantă este „ora de aur”. În plus, plasma uscată nu are nevoie de instalații masive de congelare și poate deveni rapid ceea ce trebuie prin simpla adăugare de apă distilată”, adaugă chirurgul.

Formula de plasmă pulbere, dezvoltată în SUA, va mai fi trecută printr-o serie de teste și se estimează că ar putea fi disponibilă și în Europa în următorii doi ani

O treime din cantitatea decongelată se pierde

Se estimează că aproximativ 10% dintre pacienții cu hemoragii masive care decedează ar putea fi salvați prin administrarea de plasmă în prima jumătate de oră. Pe lângă acest aspect, s-a calculat și că formula uscată a plasmei ar putea conta enorm, în condițiile în care în prezent cam o treime din cantitatea recoltată se pierde pentru că se decongelează în avans, pentru orice eventualitate, iar apoi nu mai este utilizată, se arată în publicația „Anaesthesia & Analgesia”. „Salutăm orice mijloc care ar putea duce la o îmbunătățire a felului în care tratăm pacienții”, declară, în context, specialista Rebecca Cardigan, de la NHS Blood and Transplant.