de Valeria Roman şi Adrian Barna
Tromboza venoasă, inclusiv tromboza venoasă profundă (TVP) şi embolia pulmonară au o incidenţă anuală de aproximativ 1 la 1.000 de adulţi. Incidenţa creşte brusc după vârsta de 45 de ani şi este uşor mai mare la bărbaţi decât la femei. Doctor Alina Oprescu, medic specialist cardiolog la Centrul Medical „Dr. Furtună Dan”, ne-a explicat care sunt factorii de risc, cum se ajunge la acest diagnostic şi ce metode de tratament există.
„Fumatul și antecedentele pacientului favorizează apariţia bolii”
- Ce este tromboza venoasă și cât de gravă este?
- Tromboza venoasă (cunoscută și ca tromboflebită) reprezintă apariția unui cheag de sânge în interiorul unei vene. Cheagul de sânge, ce are denumirea medicală de tromb, împiedică circulația normală a sângelui prin vena respectivă. Tromboza venoasă se manifestă cel mai frecvent la nivelul membrelor inferioare. Debutează în general din zona gambelor, dar migrează destul de rapid spre venele din zona femurului și din cea iliacă. Având o frecvență mai mică, tromboflebita se poate manifesta și la nivelul membrelor superioare, al abdomenului sau gâtului. Tromboza venoasă superficială afectează venele situate imediat sub piele. De cele mai multe ori, ea poate fi diagnosticată direct prin examen clinic și, în situația în care suprafața afectată este limitată, poate fi tratată medicamentos. Pentru tromboza venoasă profundă însă, ce afectează circulația venoasă profundă, gravitatea afecțiunii depinde de momentul depistării. Cheagurile de sânge se formează treptat, nu dintr-o dată, dar ele au o evoluție rapidă. Astfel, netratată la timp, tromboza venoasă poate conduce la afecțiuni foarte grave - infarct, accident vascular cerebral sau embolie pulmonară -, toate acestea putând cauza chiar decesul pacientului.
- Care sunt factorii de risc în cazul trombozei venoase?
- Incidenţa creşte brusc după vârsta de 45 de ani şi este uşor mai mare la bărbaţi decât la femei. Unul dintre principalii factori ce conduc la apariția trombozei venoase este imobilizarea prelungită. Aceasta poate apărea în cazul persoanelor ce fac frecvent călătorii lungi cu mașina sau cu avionul, dar și în situația pacienților imobilizați la pat. Fumatul, obezitatea și antecedentele pacientului în această zonă favorizează apariţia bolii. Pe lângă acești factori, există o multitudine de alte condiţii de risc ca: intervenţii chirurgicale majore, fracturi, accident vascular cerebral, varice, hipercoagulabilitate. La acestea se adaugă administrarea unor medicamente cum sunt contraceptivele orale sau terapia de substituţie hormonală, hormonoterapia, chimioterapia sau radioterapia. Toți acești factori de risc se regăsesc în literatura de specialitate reuniți ca „triada lui Virchow”, caracterizată prin stază venoasă, injurie vasculară și hipercoagulabilitate. Adică, fie sângele circulă cu viteză foarte redusă, fie un perete al unei vene a fost lezat și cheagurile se dezvoltă odată cu vindecarea acestuia, fie sângele prezintă o tendință anormală de coagulare spontană, ce poate fi pusă pe seama unui tratament sau a unei terapii urmate de pacient.
„Există o serie de investigaţii care pot confirma diagnosticul”
- Când este cazul să consultăm un medic?
- Este important să ne adresăm medicului specialist în cazul în care sesizăm un aspect modificat la nivelul unuia dintre membre sau în cazul apariţiei unor simptome ca: durere pe traiectul venos, durere la îndoirea piciorului, sensibilitate sau tensiune la nivelul gambei, umflarea asimetrică a piciorului și senzație de căldură. Există o diversitate destul de mare de afecţiuni ce se manifestă asemănător cu tromboza venoasă profundă şi uneori pot crea confuzie. Este vorba despre chistul Baker, sindromul posttrombotic, venele varicoase, edemele asimetrice din insuficiența cardiacă sau renală, ischemia acută periferică, celulita, limfangita, erizipelul, compresia extinsă cauzată de abcese, hematoame, tumori, limfedemul, tendinita ahileană şi traumatismele musculare. Astfel, în funcție de manifestarea clinică semnalată, de istoricul dumneavoastră medical și de zona de risc în care vă încadrați, medicul specialist vă poate recomanda setul potrivit de analize pentru aflarea diagnosticului corect.
- Ce analize putem efectua pentru a confirma diagnosticul de tromboză venoasă profundă?
- Există o serie de investigaţii care ne pot confirma tromboza venoasă. În primul rând, prin efectuarea analizelor de sânge, valorile D - Dimeri plasmatici - cresc în caz de prezenţă a bolii. Avem la îndemână şi ecografia Doppler venoasă sau se poate efectua computer-tomografie venoasă. Această investigaţie poate analiza atât structurile vasculare, cât şi anomalii adiacente, dar metoda prezintă dezavantajul expunerii la radiaţii. RMN-ul venos este mai rar utilizat din cauza costului ridicat, venografia este o metodă invazivă, care rar mai este realizată în prezent, iar analizele pentru depistarea unei trombofilii, cum sunt anticorpii antifosfolipidici, proteina S, proteina C, AT III, factorul V Leiden, nu se efectuează în urgenţă.
„Tratamentul are ca scop prevenţia morţii prin embolie pulmonară“
- Cum se poate trata această afecţiune?
- În funcție de tipul de tromboză venoasă, de vechimea bolii și de evoluția acesteia, tratamentul poate fi medicamentos sau se poate ajunge chiar la intervenție chirurgicală. Tratamentul pacienţilor cu tromboză venoasă cronică are ca scop principal prevenţia morţii prin embolie pulmonară. De asemenea, se urmăreşte ameliorarea simptomelor la nivelul membrului inferior afectat şi prevenirea apariţiei sindromului posttrombotic.