Main menu

header

cotnari wide

646 12 1de Cătălina Tăgârță şi Carmen Bădulescu

Menținerea stării de sănătate și a condiției fizice presupune atenție sporită la produsele consumate zilnic. Cu cât combinați mai bine alimentele și îi dați organismului mâncare de calitate, cu atât digestia va fi mai ușurată și veți ține la distanță kilogramele în plus. Din păcate, puține per- soane știu că uneori chiar și alimentele sănătoase pot face rău la stomac. Iată care sunt produsele care vă pot da digestia peste cap.

Alimentele bogate în grăsimi saturate dau arsuri stomacale

Alimentele prăjite, precum cartofii, chiftelele, şniţelele, gogoşile şi toate preparatele de tip fast-food au un conţinut mare de grăsimi, iar prin prăjire, ele devin foarte greu de digerat pentru stomac. Pe lângă alte simptome supărătoare cauzate de o digestie lentă, acest lucru poate conduce chiar şi la apariţia diareii. De aceea, în loc să le consumați prăjite în ulei, încercați să le preparați la cuptor! De asemenea, atunci când mergeți la cumpărături, citiți ingredientele trecute pe etichete și evitați să puneți în coș produse bogate în grăsimi saturate (frecvent întâlnite la cârnați, pateuri, uleiuri hidrogenate)! Acestea pot cauza arsuri stomacale și alte neplăceri din cauza absorbției grele a grăsimilor.

Guma de mestecat și sucurile pot cauza crampe

Guma de mestecat, precum şi sucurile (în special cele carbogazoase) sau orice alte alimente care conţin îndulcitori artificiali pot să cauzeze crampe şi diaree. Înlocuiți-le cu sucuri proaspete, făcute în casă, sau cu limonadă. Când vine vorba despre produsele de panificație, încercați să optați pentru pâinea şi pastele integrale, dar nici acestea în cantităţi mari, fiindcă au un conţinut semnificativ de fibre, lucru care este deosebit de important pentru digestie și care se poate traduce prin: balonare, gaze intestinale şi crampe.

Fasolea versus gazele intestinale

646 12 2Nu este un secret pentru nimeni că fasolea boabe favorizează apariţia gazelor intestinale şi a balonării. Cu toate acestea, este un aliment deosebit de hrănitor, iar soluția pentru a preveni efectele neplăcute este să înmuiați boabele de fasole în apă pentru cel puţin patru ore înainte de a le pune la fiert. Și cruciferele (varza, broccoli şi conopida) conţin anumite zaharuri care le fac greu de digerat. În plus, au în componență şi o cantitate foarte mare de fibre, care pot interfera şi mai mult cu procesul de digestie. Pentru a contracara aceste efecte, este bine să reţineți că, atunci când sunt gătite, sunt mai uşor de digerat.

Mărul fermentează rapid

646 12 3Uneori, chiar și alimentele care în mod normal nu vă fac niciun rău vă pot provoca neplăceri dacă sunt consumate în combinații nepotrivite. Spre exemplu, mărul este un fruct extraordinar, foarte bun la detoxificarea corpului, dar fermentează foarte rapid dacă stă în stomac mai mult de câteva zeci de minute. Așadar, nu dați vina pe măr pentru senzația de balonare. Mai bine respectați regula care spune că, după ce consumați acest fruct, este bine să așteptați minimum jumătate de oră înainte de a vă așeza la masă!

Ardeiul iute, asociat cu indigestia

În ceea ce privește ardeii iuți, aceștia sunt recunoscuţi pentru faptul că stimulează arderea grăsimilor, însă este adevărat și că unele persoane pot să constate senzaţie de arsură şi indigestie în urma consumului de alimente picante. Se pare că tocmai capsaicina, substanţa din ardeiul iute, este vinovată pentru aceste efecte. Dacă ați constatat că ardeii iuți nu vă fac bine, este de preferat să îi evitaţi sau să-i consumați în cantităţi mici. La fel ca mâncărurile picante, și cofeina (deci inclusiv ciocolata) poate declanșa refluxul gastroesofagian. Aceasta relaxează sfincterul esofa- gian, astfel că hrana vine înapoi în esofag.

Alcoolul duce la gastrită

Și alcoolul poate cauza inflamație în stomac. Pe lângă efectele produse de cofeină, acesta inhibă și activitatea enzimelor digestive și a unor enzime metabolice, încetinește metabolismul, iar rezultatul pe termen lung este gastrita sau ulcerul duodenal. De asemenea, dacă prezentați diaree, balonare intensă şi gaze intestinale de fiecare dată când consumați lactate, este foarte posibil să aveți intoleranţă la lactoză. Asta înseamnă că organismul dumneavoastră nu are enzimele necesare pentru a digera zahărul din lapte şi celelalte lactate.

Ciupercile gătite, bune doar două zile

Pentru a avea o digestie sănătoasă, mai trebuie să țineți cont de următoarele sfaturi: apa nu se bea înainte sau imediat după ce ați servit masa; verdețurile și legumele fără amidon se pot combina cu aproape orice; ciupercile fermentează și se oxidează rapid, de aceea este de preferat să le mâncați la scurt timp după ce le cumpărați - iar dacă le gătiți, să nu păstrați mâncarea mai mult de două zile! Legumele care conțin amidon (fasole de toate felurile, linte, cartof, năut, dovleac) și cerealele (orez, hrișcă, quinoa, amaranth, grâu, porumb, secară, ovăz) nu se combină cu alimentele bogate în proteine (lapte, orice tip de carne, pește, ouă)! Pentru digerarea legumelor și a cerealelor, este nevoie de enzime care acționează într-un mediu alcalin al stomacului, pe când, pentru digerarea celorlalte alimente, este necesară eliberarea acidului clorhidric în stomac, care va inactiva enzimele alcaline, și astfel legumele și cerealele ținute mult în stomac pot intra în fermentație și putrefacție.

Unele persoane pot resimți o sensibilitate la stomac și după consumul ridicat de citrice. Chiar dacă fructele se recomandă a fi consumate pe stomacul gol, când vine vorba despre portocale, grepfrut, lămâi, clementine şi mandarine, încercați să le mâncați ca gustare între mese, și nu dimineața la prima oră

Carnea se digeră cel mai greu

646 12 4Întrucât stomacul digeră hrana în trepte, contează foarte mult ordinea în care mâncați preparatele. Aceasta ar trebui să fie: fructe și legume în stare pură sau sub formă de sucuri, legume gătite la abur sau la cuptor, nuci, semințe, cereale, lapte și ouă, carne, alte alimente foarte procesate. Durata digestiei alimentelor este, aproximativ: 0-15 minute pentru apă; 15-30 de minute pentru fructe crude și sucuri din legume/fructe; 40 de minute-2,5 ore pentru legume crude, verdețuri, germeni și vlăstari, avocado; 1,5-4 ore pentru ulei, cereale, fasole, năut, cartofi, legume care conțin amidon; 2-4 ore pentru nuci, semințe crude; 4-10 ore sau mai mult pentru diverse tipuri de carne, pește, crustacee, lactate procesate.