Main menu

header

cotnari wide

646 14 1de Carmen Ciripoiu şi Daniel Alexandrescu

Chiar dacă de cele mai multe ori apare fără o cauză evidentă, hipersomnia, inversul insomniei, este din ce în ce mai mult diagnosticată la adolescenți și la adulții tineri. Persoanele care suferă de această boală ațipesc în mod repetat pe parcursul zilei, și uneori chiar în cele mai nepotrivite momente, cum ar fi la masă, la serviciu, în timpul unei conversații și, ce e foarte grav, chiar la volan.

Cele mai comune simptome sunt ațipeala din timpul zilei, dificultăți la trezire

Vă simțiți somnoroși mereu în timpul zilei? Noaptea vă treziți de câteva ori? Aveți probleme emoționale? Sunt câteva dintre motivele pentru care ar trebui să mergeți urgent la un control de specialitate, pentru că s-ar putea să suferiți de hipersomnie, o boală care, spun specialiștii, netratată la timp, ar putea avea consecințe grave. Printre cauzele care se estimează că ar sta la apariția bolii se numără unele tulburări de somn, ca de exemplu narcolepsia, adică somnolența în timpul zilei și apneea de somn, caracterizată prin întreruperi ale procesului de respirație în timpul somnului, lipsa odihnei noaptea, obezitatea, abuzul de alcool sau de droguri, traumatismele craniene sau bolile neurologice, precum scleroza multiplă sau boala Parkinson, anumite sedative și antihistaminice, factorii genetici și, nu în ultimul rând, depresia. De asemenea, cele mai comune simptome ale hipersomniei sunt ațipeala din timpul zilei, dificultăți la trezire, bolnavul fiind confuz sau dezorientat, somnolența excesivă, anxietatea, agitația, neliniștea, iritabilitatea crescută, scăderea energiei, lentoarea în gândire sau în vorbire, scăderea apetitului, halucinațiile și, nu în ultimul rând, tulburările de memorie.

Eliminați substanțele excitante pentru sistemul nervos

646 14 2Orice bolnav care în urma examenelor clinice și a investigațiilor a fost diagnosticat cu hipersomnie va primi ca tratament anumiți stimulenți și medicamente antidepresive. În cazul celor care suferă de apnee de somn, pacientul va purta o mască deasupra nasului în timpul somnului, aceasta fiind conectată la un dispozitiv care oferă un flux continuu de aer către nări. În acest fel, presiunea aerului va menține căile aeriene deschise, prevenind apneea în somn. Pe lângă tratamentul oferit de medicul specialist, încercați, pe cât posibil, să mergeți în dormitor cât mai devreme, în așa fel încât să dormiți mai multe ore noaptea, pentru a evita somnolența diurnă. Foarte important este însă să eliminați și alcoolul, cofeina sau orice alte substanțe care pot excita sistemul nervos central.

Sindromul Kleine-Levin

O formă specială a hipersomniei o constituie sindromul Kleine-Levin, care afectează tinerii între 10 și 18 ani, cel mai adesea de sex masculin, și se caracterizează prin apariția unor episoade recurente de hipersomnie. Durata minimă este de trei zile, de mai multe ori pe an, pentru cel puțin doi ani consecutiv. Din nefericire, această boală cuprinde și tulburări comportamentale, dar și cognitive, precum iritabilitate, care merge până când pacientul devine ostil, hiperfagie și creștere în greutate, dezinhibiție sexuală sau hipersexualitate, depresii și chiar halucinații. În sindromul Kleine-Levin, bolnavul doarme excesiv de mult atât ziua, cât și noaptea, iar atunci când se trezește o face doar pentru a merge la toaletă și a mânca. Suferinzii sunt ori iritabili, mereu cu chef de ceartă, deși nu au niciun motiv, ori letargici, apatici, total dezinteresați de tot ceea ce se întâmplă în jurul lor. La femei, boala se caracterizează mai ales prin episoade depresive și retragere din societate. Totodată, în timpul unei crize, care poate dura până la câteva luni, cel care suferă de sindromul Kleine-Levin nu mai este capabil să scrie sau să citească. Din fericire, atunci când crizele iau sfârșit, lucrurile reintră în normal, însă persoana bolnavă nu-și amintește nimic din ceea ce s-a întâmplat sau a făcut.

Reduceți cantitativ masa de seară

Potrivit cercetătorilor, un adult trebuie să doarmă în jur de șapte ore pe noapte, altfel pot apărea probleme grave, de la sindroame depresive la boli cardiovasculare și obezitate. Oamenii de știință au și câteva sugestii pentru a avea un somn odihnitor și vă sfătuiesc să consumați înainte de culcare câteva lingurițe cu cereale integrale, alături de un pahar cu lapte cald îndulcit cu miere, această combinație furnizând organismului carbohidrații de care are nevoie ca să se odihnească. Este recomandat și un pahar cu bere slabă, fără a depăși această cantitate, hameiul conținut inducând somnul. De asemenea, din dieta zilnică nu trebuie să lipsească acizii grași Omega 3, iar masa de seară trebuie redusă cantitativ și formată doar din alimente care se digeră ușor. Veți dormi bine dacă la cină veți consuma o gustare ușoară, dar bogată în fructe și legume. Atenție! După ora 20:00 limitați consumul de alimente!

Pacienții care suferă de hipersomnie au risc mai mare față de populația generală de a dezvolta o tulburare adictivă, legată de administrarea de medicamente

Cum se depistează maladia

Pentru a înțelege de ce v-ați îmbolnăvit de hipersomnie, vă sunt necesare anumite investigații, precum analize de sânge, tomografie computerizată și, evident, un test de somn, care poartă denumirea de polisomnografie. În cazurile mai grave, specialiștii recomandă și electroencefalograma, pentru a fi investigată activitatea creierului.