Main menu

header

639 14 1de Carmen Ciripoiu şi Adrian Barna

Fiecare individ moștenește de la părinții săi câteva caractere fizice: forma feței, culoarea părului și câteodată chiar o afecțiune congenitală. Uneori, asemănarea este evidentă, alteori, mai discretă sau chiar invizibilă.

La concepție, bebelușul primește de la părinți 22 de perechi de cromozomi

Potrivit specialiștilor, în momentul concepției, tatăl aduce lângă cromozomul X al partenerei un al doilea cromozom - X pentru fetiță sau Y pentru băiețel. Tot la concepție, copilul primește de la părinți nu mai puțin de 22 de perechi de cromozomi responsabili de toate trăsăturile sale, de la lungimea genelor până la forma nasului. De asemenea, părinții se întreabă de fiecare dată cu cine va semăna bebelușul lor, de la cine va moșteni temperamentul sau anumite afinități ori chiar cât de inteligent va fi cel mic. Însă, deși uneori genetica ne poate oferi câteva răspunsuri, nu întotdeauna estimările se dovedesc a fi corecte. Și asta pentru că niciodată nu se vor putea lua în calcul toate caracteristicile pe care bebelușul le poate moșteni din familiile părinților. În plus, există anumite repere psihice și de comportament care nu sunt moștenite, ci învățate în decursul vieții.

Înălțimea și obezitatea, puternic influențate de gene

639 14 2Cercetătorii afirmă că pentru fiecare trăsătură fizică, de sănătate sau mentală pe care o persoană o moștenește primește două gene: una dominantă și cealaltă recesivă. Dar datele fizice ale bebelușului sunt moștenite nu numai de la părinții săi, ci și din familiile genetice ale mamei și tatălui. Un exemplu este părul, ale cărui caracteristici sunt influențate de moștenirea genetică, culoarea acestuia fiind strâns corelată cu cea a părinților săi. La fel și onduleurile sau lipsa acestora, dar și grosimea firului de păr. Toate aceste informații sunt conținute de o singură genă. În cazul bărbaților, această genă va decide în viitor și dacă aceștia vor cheli sau nu. Există și anumite gene care controlează în detaliu și trăsăturile faciale ale viitorului bebeluș, transmițând caracteristicile pe care acesta le va moșteni. Astfel, forma feței, a bărbiei, inclusiv gropițele în obraji, forma și grosimea buzelor, culoarea și forma ochilor sunt toate transmise genetic. Până și abilitatea de a putea sau nu să-și ruleze limba. Culoarea pielii (fără referire la rasă, e vorba despre tonurile calde sau reci ale acesteia) este, de asemenea, moștenită genetic, chiar și pistruii și, în unele cazuri, albinismul, adică piele și păr albe cauzate de lipsa unui pigment. Extrem de puternic influențate de gene sunt înălțimea și obe- zitatea, ca și capacitatea organismului viitorului adult de a beneficia ori de a răspunde pozitiv sau nu la un anumit regim alimentar sau chiar dietă.

Mamele transmit inteligența

Deși cercetătorii nu se pot pronunța cu exactitate cât este moștenire genetică și cât este abilitate dobândită, se pare că și inteligența se moștenește de la părinți. Potrivit celor mai recente studii în domeniu, persoanele deștepte ar trebui să le mulțumească mamelor, acestea fiind responsabile pentru transmiterea genelor care determină inteligența. Așadar, femeile singure care vor să aibă un copil inteligent nu trebuie să caute un câștigător al Premiului Nobel, pentru că ele sunt cele care vor da mai departe moștenirea intelectuală. La baza acestei teorii sunt așa-numitele gene condiționate, care se manifestă diferit în funcție de origine. În principiu, rădăcinile acestor gene pot fi descoperite chiar dacă sunt active sau nu. Interesant este faptul că genele condiționate funcționează numai dacă provin de la mamă. Dacă aceeași genă este moștenită de la tată, se dezactivează. Studiile arată că în familie IQ-ul fiecărui membru este aproximativ egal cu al celorlalți, cu o marjă de eroare de maximum 15 puncte. În ceea ce privește talentele moștenite de la părinți, se pare că există anumite gene care pot transmite copilului câte ceva din aceste însușiri. Dar și ele pot fi pierdute cu ușurință în cazul în care nu sunt cultivate înainte de vârsta de 7 ani.

Cum marchează bolile destinul...

Este foarte probabil ca dacă cei doi parteneri au suferit de acnee în adolescență și copiii să se confrunte cu această problemă. Deși alopecia este mai des întâlnită în cazul bărbaților, nici femeile nu sunt scutite de această problemă. Dacă partenerul sau alte persoane înrudite au alopecie, este posibil ca și copiii să o moștenească. Din nefericire, părinții care au probleme cardiace sau respiratorii vor transmite această predispoziție genetică și copiilor lor. De asemenea, este posibil ca şi cei care se nasc cu un defect congenital al inimii să aibă copii care vin pe lume cu defecte asemănătoare. Daltonismul, adică inabilitatea de a distinge anumite culori, în special roșu și verde, este moștenit genetic pe linie maternă. Deși mamele sunt purtătoare și transmițătoare ale acestei gene, în general se manifestă la bărbați. Dar este o afecțiune rară, numai 0,5% dintre femei și 8% dintre bărbați suferă de daltonism. Din păcate, anumite boli, cum ar fi anemia cu celule în seceră, hemofilia, fibroza chistică, granulomatoza cronică, sunt, de asemenea, transmise genetic. În plus, anumite boli psihice, ca tulburările bipolare, schizofrenia și ADHD, sunt tot genetic transmise.

Inteligența moștenită genetic poate fi diminuată de mediu și de alimentație

Gândurile rele aduc îmbătrânire prematură

Interesant este faptul că oamenii de știință cred că genelor oamenilor nu le este indiferent ceea ce gândesc aceștia, ceea ce spun, ce cărți citesc, ce filme vizionează. Totul se imprimă în unda genetică, ce schimbă într-o direcție sau alta ereditatea și programează fiecare celulă. În secolul al XXI-lea, mai ales tinerii, neînțelegând consecințele, se exprimă obscen atât de des, încât a devenit aproape o normă. Dar efectele acțiunii vorbelor urâte vor rămâne pentru totdeauna în aparatul genetic al urmașilor. Gândurile rele, cuvintele crude, nervozitatea, teama aduc boli, îmbătrânire prematură. Gândurile pozitive îmbunătățesc imunitatea și capacitatea de rezistență la efectele nocive ale societății.