Main menu

header

606 10 1de Cătălina Tăgârță

Se ştie că vechii sfinţi, pustnici şi călugări trăiau o viaţă îndelungată, având un organism extrem de purificat de toxine. Cum era posibil acest lucru? Toată atenţia lor era concentrată către ascensiunea spirituală. Potrivit fitoterapeutului Liviu Buluș (medalion), postul nu este doar un regim alimentar. Alimentarea vegetariană, pentru a se numi post, trebuie unită cu smerenia, cu rugăciunea, cu iubirea şi cu filantropia.

„Stăpâneşte-ţi pântecele înainte să te stăpânească el”

Pentru creştini, postul nu este numai o luptă împotriva Satanei, ci şi împotriva propriilor porniri, care i-ar putea duce la păcat. „Stăpâneşte-ţi pântecele înainte să te stăpânească el”, spune Sfântul Ioan Sinaitul. Postul adevărat este fuga de păcat şi cultivarea virtuţii. Finalitatea postului este îmbunătăţirea stării morale a creştinului, curăţirea trupului şi a sufletului astfel încât să devină mai apt de prezenţa lui Dumnezeu în noi. Postul este cea mai simplă expresie a ceea ce se numeşte stare de jertfă, pentru că acum se renunţă din punct de vedere alimentar la ceea ce, de fapt, ne e permis”, susține terapeutul Liviu Buluș. Potrivit specialistului, în multe tradiţii spirituale postul negru era de o mare însemnătate pentru purificarea corpului, dar şi a spiritului. „În vechea Iudee existau grupările iniţiatice ale Esenienilor şi Nazarinenilor care practicau posturi severe de 40 de zile. În religia islamică pelerinii care mergeau la Mecca trebuiau să postească trei zile înainte şi cinci zile după înapoiere. Acest obicei era obişnuit şi la capii politici ai statelor, care țineau zile de post complet şi reculegere, în care se puteau concentra mai uşor asupra procesului de autodesăvârşire. În Evul Mediu, cavalerii creştini ţineau post negru înaintea luptei, pentru a-şi purifica spiritul. În unele sate din România era obiceiul ca mirii să postească complet şi să reflecteze asupra existenţei cu o zi înainte de cununie”, arată terapeutul Liviu Buluș.

„Mintea e influențată de hrană”

Urmarea lui Hristos şi hrănirea cu Hristos cel euharistic sunt cele două coordonate ale întregului comportament moral al creştinului în vederea îndumnezeirii. „Postul reprezintă unul dintre elementele indisociabile ale religiei ortodoxe. Este o perioadă de timp - o zi sau mai multe - în care omul (creştinul în particular) îşi sporeşte eforturile în vederea desăvârşirii: pe de-o parte în privinţa hranei, mâncând elemente de origine vegetală sau nemâncând deloc (depinde de natura postului); pe de altă parte prin rugăciune mai intensă, prin fapte bune şi îndepărtarea de păcate, care pot fi săvârşite cu gândul, cu vorba şi cu fapta. Istoria religiilor ne arată că nu numai creştinismul, ci şi alte religii străvechi au recomandat şi au practicat postul, convinse că mintea şi activitatea ei (gândirea) sunt influenţate de hrană (gândim în funcţie de ceea ce mâncăm)”, susține specialistul.

70% din energie, utilizată pentru digestie

606 10 2În timpul procesului digestiv, 70% din energia corpului este utilizată pentru digestie. „În momentul în care corpul nu mai este pus în măsura de a utiliza energia pentru aceasta, se vede nevoit să-şi restructureze întregul sistem de prelucrare, absorbţie, eliminare. Rămâne activ procesul de dezasimilaţie, care este mult mai economic din punct de vedere al consumului energetic pentru organism. În cazul omului deplin sănătos vom observa în timpul postului complet o capacitate mult mai mare de muncă, o îmbunătăţire a performanţelor fizice şi, mai ales, intelectuale. În cazul persoanelor care se confruntă cu afecţiuni fizice, dar nu numai, în timpul postului cea mai mare parte din energie va fi mobilizată pentru refacerea echilibrului, a ceea ce a fost perturbat”, declară terapeutul.

Nu se mănâncă nimic, dar se poate bea apă

Postul negru se ţine începând de noaptea de la ora 00:00 şi se termină a doua zi la miezul nopții. Potrivit creștinilor, în acest interval de timp nu se mănâncă și nu se bea nimic. Specialistul recomandă însă să se consume apă în cantitate suficientă. „Acest tip de post este bine să fie ţinut o zi pe săptămână, fie când e notat în calendarul creștin-ortodox, fie miercurea sau vinerea. Se va evita ţinerea postului negru în ziua de luni”, declară terapeutul. Iată și câteva recomandări pe care le face pentru postul negru de o zi: „Seara, înainte de post, este bine să se consume o masă uşoară: lapte, salate, fructe yang. După aceea nu se mai consumă nimic de la trezire până la aceeaşi oră, a doua zi, însă se poate bea apă. În acest interval de timp se recomandă citirea textelor cu caracter spiritual; evitarea efortului violent, a zgomotului, agitaţiei, dar totodată însuşirea unei atitudini dinamice, active. Postul nu este un prilej de tristeţe, angoasă, melancolie sau lenevie. Nu este recomandată o masă grea imediat după finalizarea postului negru. Preferabil să se opteze pentru fructe, polen, miere. Este foarte important modul în care se face ieşirea din post; atât în cazul posturilor de lungă durată, cât şi în cazul celor mai scurte sau a curelor. Aceasta trebuie să aibă loc treptat, mai întâi cu sucuri de fructe, lichide multe, apoi să se înglobeze hrană solidă. Spre exemplu, în cazul unui post de 40 de zile este bine ca revenirea să dureze zece zile, pentru a-i acorda organismului răgazul necesar pentru a se adapta din nou la prelucrarea sistematică a alimentelor”, ne-a mai spus specialistul în terapii.

„Un om sănătos are posibilitatea de a rezista fără hrană până la 100 de zile. Postul negru ţinut de credincioşii creştini depăşeşte limitele de înţelegere ale medicinei. Există o serie de creştini care au trăit ani buni fără hrană. Însă pentru asta trebuie să ai multă credință“ (Liviu Buluș)

Leac împotriva bolilor

Postul nu este acelaşi lucru cu vegetarianismul. El se comportă ca un catalizator al stărilor spirituale benefice, înlesnind comuniunea cu Dumnezeu. Pentru cei care practică postul ca pe o terapie în vederea ameliorării stării generale de sănătate sau în vederea vindecării de anumite maladii organice este bine de reţinut că terapia prin post este extrem de eficientă în următoarele cazuri majore: exces de masă corporală, depuneri de ţesut adipos, sedentarism, probleme de digestie şi de metabolism, apetit greu de controlat, boli grave cauzate de intoxicări treptate (pe bază de tutun, consum excesiv de carne, alcool, narcotice), cancer, boli venerice, boli ale tubului digestiv, afecţiuni infecţioase acute de tipul gripei.